UE, nepregătită pentru provocările verdictului CIJ privind Kosovo

După multe luni de deliberare atentă, Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) îşi face publică joi părerea consultativă cu privire la legalitatea declaraţiei de independenţă a Kosovo, însă Uniunea Europeană (UE) este nepregătită pentru provocările pe care le presupune acest verdict, comentează cotidianul britanic The Guardian, în ediţia de miercuri.

Chiar dacă decizia consultativă a CIJ nu va da dreptate în mod clar vreuneia din părţi, cursul diplomatic avut în vedere de Serbia pare că va expune şi va adânci încă o dată divizările din cadrul UE privind Kosovo – în special poziţia adoptată de Spania, Grecia, România, Slovacia şi Cipru, care se opun în continuare recunoaşterii independenţei Kosovo.

Distrasă de criza economică globală şi dând dovadă de o oboseală din ce în ce mai pronunţată cu privire la o viitoare extindere, UE nu este pregătită să se confrunte cu provocările politice şi diplomatice care vor urma.
Miniştrii de externe ai UE urmează să se întâlnească la 26 iulie pentru a discuta şi a elabora un răspuns comun la opinia formulată de CIJ. Răspunsul va cere probabil reluarea dialogului dintre Kosovo şi Serbia şi o abordare constructivă din partea acesteia din urmă, însă nu va reuşi să adauge ceva mai substanţial din cauza diferenţelor persistente din cadrul UE.

În contextul în care Serbia va face probabil apel la o dezbatere în cadrul Adunării Generale a Naţiunilor Unite şi la adoptarea unei noi rezoluţii în sprijinul unor negocieri reînnoite privind statutul provinciei Kosovo, există numeroase motive pentru ca divizările din cadrul UE să iasă la suprafaţă în mod public, aşa cum s-a întâmplat pe parcursul audierilor la CIJ din luna decembrie a anului trecut. În momentul de faţă, se pare că UE este atât de preocupată de situaţie încât s-ar fi oferit să scrie rezoluţia împreună de Serbia, comentează The Guardian.

În timp ce unele state membre ale UF – în special Marea Britanie, Franţa, Germania şi Olanda – vor continua să facă o legătură atât implicită cât şi explicită între perspectivele Serbiei de aderare la UE şi poziţia sa faţă de Kosovo, alte state vor continua să respingă o atare condiţie. Unele state, cum ar fi Italia, insistă că Serbiei ar fi trebuit să i se permită să continue procesul de aderare la UE fără să fie necesar să rezolve mai întâi problema Kosovo.

Citeste si:  NITAROM IMPORT-EXPORT SRL - notificare privind deschiderea procedurii generale a insolvenţei

Aceleaşi divizări între statele UE apar şi atunci când este vorba despre perspectivele europene ale Kosovo. Acesta este împiedicată în momentul de faţă să înceapă negocierile privind un acord de liberalizare a vizelor şi comercial cu UE, pentru a nu mai menţiona un acord de stabilizare şi asociere, chiar dacă susţinătorii independenţei sunt nerăbdători să deblocheze procesul de aderare a Kosovo.

Această lipsă de acord într-o zonă-cheie a extinderii nu face decât să submineze influenţa politică şi diplomatică a UE, atât în Serbia cât şi în Kosovo, este de părere ziarul britanic.
La începutul acestei luni, aminteşte The Guardian, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie (cu 455 de voturi pentru 150 împotrivă), care a făcut apel la recunoaşterea independenţei Kosovo de către cele cinci state care au refuzat să facă acest lucru până în prezent.

Citeste si:  IURIS-MET SRL - notificare privind deschiderea procedurii de insolvenţă

O rezoluţie similară, adoptată în februarie 2009, cu 424 voturi pentru şi 133 împotrivă (şi 24 abţineri), nu a reuşit să schimbe poziţia celor cinci state membre ale UE în cauză şi pare puţin probabil ca rezoluţia recentă să aibă un impact tangibil asupra poziţiei lor.
Or, în condiţiile în care este puţin probabil ca decizia CIJ să schimbe orientarea celor cinci state membre care se opun recunoaşterii Kosovo, UE rămâne vulnerabilă la divizări interne şi contradicţii.

Pe de altă parte, orice eşec al politicilor UE în Kosovo va ridica întrebări suplimentare, nu doar cu privire la credibilitatea politicilor sale în alte părţi ale regiunii – în special în Bosnia¬Herţegovina – ci şi în ceea ce priveşte capacitatea sa de a formula poziţii comune în afacerile externe şi în politica de securitate, pe fondul scepticismului din ce în ce mai pronunţat cu privire la coeziunea internă a UE.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Consent management powered by Real Cookie Banner