Kosovo, o lecţie privind construirea unei naţiuni

În timp ce echipa lui Obama este acum ocupată cu crearea în Irak şi Afganistan a unor guverne capabile să-şi administreze propria ţară, ultimul asemenea proiect de formare a unei naţiuni, cel din Kosovo, pare să fie practic uitat, în condiţiile în care el nu este încă finisat şi va ajunge într-un moment critic joi, scrie ziarul american New York Times, în ediţia de miercuri.

La 11 ani după ce NATO a alungat forţele sârbeşti şi la doi ani de la declararea independenţei sale, tânăra naţiune se luptă să-şi consolideze poziţia pe hartă şi caută ajutorul Americii, potrivit ziarului menţionat.
Este motivul pentru care premierul kosovar Hashim Thaci a dorit să se afle joi la Washington, atunci când Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) de la Haga urmează să îşi facă publică părerea consultativă cu privire la legalitatea declaraţiei de independenţă, o decizie încărcată cu potenţial dezbinător în Europa.

Miercuri, el s-a întâlnit cu vicepreşedintele american Joseph R. Biden şi a acceptat un pachet internaţional de împrumut. Kosovo nu este desigur Irak sau Afganistan, însă tensiunile permanente din Balcani sunt un memento a cât de anevoios şi de lungă durată este în realitate efortul american de formare a unei naţiuni. Chiar şi după ce luptele s-au terminat de mult iar în Kosovo mai există în jur de 1.480 de militari americani, proiectul nu este încă finisat.

Daniel P. Serwer, vicepreşedinte al Institutului pentru Pace din SUA, care a fost gazda unui discurs al premierului Thaci, arăta că ‘pacificarea este o muncă contextuală complicată şi dificilă şi care cere o bună doză de timp şi de eforť.
Cu cei 1,8 milioane de locuitori ai săi, Kosovo a fost ultima republică separatistă rezultată în urma prăbuşirii Iugoslaviei, reprezentând o lecţie timpurie pentru SUA legat de abordarea diferendelor etnice şi religioase volatile.

Citeste si:  Resuscitarea problemelor ruso-ucrainene în domeniul patrimoniului va deschide „cutia Pandorei” din relaţiile interstatale

În 1999, NATO, sub conducerea preşedintelui american de atunci, Bill Clinton, a declanşat o campanie de bombardamente de 78 de zile, pentru a stopa violenţa etnică, alungând forţele sârbeşti şi stabilind un protectorat ONU pentru populaţia majoritar albaneză. În 2008, Kosovo şi-a declarat independenţa, fiind recunoscut de 69 de ţări, printre care SUA şi mare parte a statelor europene, mai puţin Serbia şi Rusia.

Serbia a solicitat Curţii de la Haga un verdict legat de validitatea acestui act. Decizia curţii va avea un caracter consultativ, însă ar putea agrava situaţia. Analiştii se aşteaptă la un verdict neclar, undeva pe la mijloc, deşi oficialii americani sunt de părere că tribunalul internaţional va ratifica prin decizia sa legalitatea independenţei, Biden arătând cât se poate de clar la întâlnirea cu Thaci că Washingtonul sprijină în continuare Kosovo.

La fel ca orice alt lider al unei ţări care încearcă să se reconstruiască după un război, premierul Thaci a vorbit despre construcţia de şosele şi privatizarea companiilor de stat precum şi despre atragerea de investitori. FMI a aprobat miercuri un pachet de împrumut în valoare de 140 milioane dolari, pe lângă o sumă de două ori mai mare pusă la dispoziţie de Banca Mondială şi Comisia Europeană.

Thaci a căutat ajutorul SUA pentru o reconciliere cu Serbia, declarând că ţara sa a demonstrat bunăvoinţa de a coopera, însă Serbia a jucat un rol destructiv în cei doi ani de la independenţă, sprijinind contrabanda în nordul Kosovo.
La rândul său, ambasadorul sârb la Washington, Vladimir Petrovic, declara că Serbia a fost un jucător foarte constructiv în regiune şi va continua să fie, considerând că aruncarea vinei asupra cuiva nu este de folos pentru acest proces.

Citeste si:  În Germania, China adoptă tehnicile agresive de spionaj ale Războiului Rece

În opinia sa, Kosovo nu a făcut suficient pentru protejarea minorităţii sârbe, el adăugând că speră ca decizia de joi a curţii să reprezinte o ocazie pentru noi negocieri, cu implicarea SUA şi a altor jucători, în vederea unei soluţii reciproc acceptate.

Alan J. Kuperman, expert în problema Kosovo la University of Texas din Austin, este de părere că administraţia Obama trebuie să facă presiuni asupra Kosovo pentru ca acesta să acorde o autonomie mai mare sârbilor din nord. Kosovo cel puţin nu se mai confruntă în cea mai mare parte cu violenţele care l-au sfâşiat înainte iar Obama îşi poate permite să lase chestiunea pe mâna vicepreşedintelui sau secretarului de stat, care au jucat ambii un rol în războiul din 1999.

Rămâne însă descurajant pentru cei de la Washington faptul că impasul continuă să sfideze eforturile de progres. Dacă scopul intervenţiei şi al creării unei naţiuni este acela de a produce ordine se poate considera că SUA au avut succes în Bosnia, Kosovo şi Macedonia, însă dacă scopul este de a crea o democraţie în stil occidental, trăind în armonie cu vecinii, atunci nu se poate vorbi despre succes, opina şi Christopher S. Chivvis, un specialist în probleme balcanice la RAND Corporation, ceea ce înseamnă că aşteptările referitoare la viitorul din Irak şi Afganistan trebuie modificate.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Consent management powered by Real Cookie Banner