România vs Ungaria: cine tratează cel mai bine cu FMI ?

Sosirea misiunii Fondului Monetar Internaţional luni (26 iulie 2010) în România, la numai o săptămână după ce oficialii săi au părăsit furioşi Ungaria vecină, nu este lipsită de oarecare ironie, comentează luni Chris Bryant în secţiunea bloguri a cotidianului Financial Times.

Ungaria a fost multă vreme favorita instituţiei financiare de la Washington, datorită zelului faţă de austeritate arătat din 2006. Preferând însă rolul de pugilist celui de căţeluş ascultător, Viktor Orban, noul premier ungar, i-a spus săptămâna trecută FMI-ului că îşi poate ţine pentru el reţetele de politici. Altfel spus, după ce a plecat, FMI nici n-ar trebui să revină.

Moment prielnic să iasă în evidenţă România, care, după ce a tras de timp la începutul crizei, pare acum croită să preia mantia rectitudinii fiscale pe care Ungaria a aruncat-o.
Cu un deficit bugetar care ameninţă să ajungă la 9% în acest an, guvernul român a aprobat în grabă în luna mai un pachet de măsuri de austeritate „sălbatic”, care include reducerea cu 25% a salariilor în sectorul public.

Ulterior, a adăugat la acest cocteil o creştere de 5 procente a TVA, după ce unele dintre măsurile iniţiale au fost declarate neconstituţionale. Se aşteaptă să urmeze zeci de mii de reduceri de posturi în sectorul public.
Analistul Neil Shearing de la Capital Economics nota, luni dimineaţă, că tăierile fiscale – însumând 2,3% din PIB – ar putea să nu fie suficiente pentru atingerea ţintei de deficit de 6,8% din PIB convenite cu FMI şi UE.

Citeste si:  Heineken elimină 8.000 de locuri de muncă după ce Covid a afectat vânzările

Mai mult, Shearing scrie că este probabil că economia se va contracta cu 2,5% în acest an şi „va stagna şi în 2011”. Singura rază de speranţă ţine de faptul că, „cel puţin, guvernul a arătat suficient angajament faţă de austeritate pentru a ţine în viaţă acordul cu FMI – în contrast puternic cu recentele evoluţii din Ungaria vecină”, scrie acelaşi analist.

Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România, a confirmat acest lucru luni, declarându-le reporterilor că România nu este în pericolul unei suspendări a împrumutului (spre deosebire de Ungaria), potrivit Bloomberg. Cu o economie prognozată să crească cu 0,6% în 2010 şi cu 2,5% în 2011, Ungaria ar putea argumenta că urmează politica cea mai înţeleaptă.

Citeste si:  A fost euro salvat de un telefon dat de Barack Obama?

Însă aşa cum nota Capital Economics săptămâna trecută, Budapesta ar putea fi forţată, la un moment dat, să apeleze din nou la IMF, numai că atunci condiţionalităţile vor fi mult mai puţin favorabile. Pieţele financiare vor decide în cele din urmă dacă strategia mai eficientă se va dovedi a pudelului sau a pugilistului, conchide autorul comentariului.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Consent management powered by Real Cookie Banner