Uniunea Europeană şi Islanda au lansat marţi (27 iulie 2010) la Bruxelles, negocierile în vederea aderării ţării insulare la UE, după ce o decizie în acest sens a fost luată de liderii Celor 27 la Consiliul European din 17 iunie.
În cursul primei Conferinţe ministeriale pentru aderare cu Islanda desfăşurate marţi, la care au participat reprezentantul preşedinţiei belgiene a Consiliului UE, ministrul de externe Steven Vanackere, comisarul european pentru extindere Stefan Fule şi ministrul de externe islandez Ossur Skarphedinsson, s-a decis deschiderea Conferinţei Interguvernamentale (CIG) în vederea aderării.
Negocierile vor viza 35 de capitole şi se anunţă problematice mai ales în ceea ce priveşte pescuitul şi agricultura. Islanda vrea să-şi protejeze zonele de pescuit de morun şi continuă să vâneze balene, în condiţiile interzicerii acestei activităţi în UE. Un alt obstacol este cel privind banca islandeză Icesave.
Diferendul opune Islanda, pe de o parte, şi Olanda şi Marea Britanie, de cealaltă parte, în ceea ce priveşte despăgubirea clienţilor britanici şi olandezi ai Icesave, grav afectată de criza financiară mondială. Dacă se depăşesc aceste probleme, insula poate spera să devină al 29-lea stat al UE, după Croaţia, care este de aşteptat să adere la Uniune la finalul lui 2011 sau începutul lui 2012.
În conferinţa de presă organizată după reuniunea Conferinţei ministeriale pentru aderare, reprezentantul preşedinţiei belgiene a Consiliului UE Steven Vanackere a subliniat că Islanda este o ţară ‘bine poziţionată’ pentru a-şi asuma în viitor statutul de membră a UE, dar şi importanţa sprijinului din partea populaţiei islandeze pentru aderare. El a adăugat că procesul de negocieri cu Islanda va trebui să impulsioneze apropierea de Uniune şi a altor ţări aspirante la aderare, precum cele din Balcanii Occidentali.
‘Suntem convinşi că Islanda are capacitatea de a finaliza cu bine acest proces de negocieri în vederea aderării. Conferinţa de astăzi este şi un prilej de a reafirma că nu există o oboseală a procesului de extindere a UE’, a spus Vanackere.
La rândul său, şeful diplomaţiei islandeze a afirmat că locul Islandei a fost mereu în Europa, această ţară împărtăşind valorile şi ideile europene. Oficialul de la Reykjavik a subliniat că există mai multe domenii în care experienţa Islandei poate fi benefică pentru întreaga Uniune, precum sectorul energiei geotermale sau pescuitul.
Skarphedinsson s-a declarat convins că în procesul de negocieri se va ajunge la o soluţie asupra chestiunilor problematice, precum vânarea balenelor de către Islanda. ‘Vânarea balenelor ţine de tradiţia noastră şi este un domeniu pe care l-am dezvoltat în mod durabil.
Este o parte a tradiţiei noastre şi cât timp nu afectează stocurile, nu ar trebui considerată o problemă. Nu trebuie să spunem că Islanda trebuie să înceteze vânarea balenelor, dar putem spune că este un subiect asupra căruia putem negocia… Economia noastră depinde în mare măsură de pescuit’, a explicat oficialul islandez.
Comisarul european pentru extindere Stefan Fule a apreciat că deschiderea negocierilor de aderare între UE şi Islanda marchează un nou capitol în istoria relaţiilor dintre cele două părţi, iar aderarea acestei ţări la forul comunitar european va reprezenta o situaţie cu dublu câştigător.
‘Pentru Islanda, va însemna stabilitate economică şi monetară şi o voce la masa de luare a deciziilor UE. Pentru Uniune, va însemna că va deveni mai puternică în regiunea Arctică şi în domenii ca energia regenerabilă şi schimbările climatice’, a menţionat Fule.
Pe de altă parte, reprezentantul CE s-a arătat preocupat de lipsa sprijinului public în Islanda faţă de aderare la Uniunea Europeană. ‘Acest lucru arată că trebuie să existe o informare mai obiectivă asupra Uniunii Europene şi a politicilor acesteia’, a spus comisarul european pentru extindere, adăugând că sarcina unei mai bune informări a islandezilor îi revine guvernului de la Reykjavik.