Unde au ascuns românii tezaurul de frica ruşilor

– BNR intenționează să deschidă un muzeu în peștera în care a fost păstrat  200 de tone de aur, reprezentând tezaurul Băncii Naţionale a României, au stat ascunse în 1944-1947, într-o peşteră de la poalele Munţilor Vâlcan, la doi paşi de Mănăstirea Tismana.

– Operaţiunea Tismana este considerată una dintre cele mai ample activităţi secrete din istoria recentă şi a avut ca scop protejarea averii naţionale de trupele sovietice care se pregăteau să invadeze ţara, scrie România Liberă

„Veneau dubiţe una după alta, negre. Au cărat zi şi noapte, vreo trei-patru zile. Noi n-am ştiut la început ce era în maşini”, zice Mihail Slivilescu, acum în vârstă de 80 de ani. Apăruseră deja militarii în preajma Mănăstirii Tismana. „Au pus santinele peste tot, mai ales în jurul mănăstirii, dar şi pe drumul care ducea spre mănăstire”, se înfioară şi acum omul când vede cu ochii minţii ce-a fost atunci.

Citeste si:  Un covor realizat din peste 15.000 de lalele roşii va fi expus în weekend în faţa Băncii Naţionale

„Operaţiunea Tismana”, cunoscută şi sub numele de cod „Neptun” – cum era denumită mănăstirea unde au fost ascunse cele aproape 200 de tone de aur – a fost una dintre cele mai ample acţiuni secrete din istoria României.
În anul 1944, aveam un total de aproape 190 de tone de aur, între care mai mult de 67 de tone în monede, aproape 68 de tone în lingouri de tip internaţional şi peste 54 de tone în lingouri de tip standard. Trebuie spus că în Mănăstirea Tismana a fost depus şi aurul dat atunci de Polonia în grija României, însemnând peste trei tone. Tot aurul românesc ar fi încăput în 34 de vagoane.

Citeste si:  Mugur Isărescu prezintă raportul asupra inflaţiei

Chiar dacă pe aceste meleaguri s-a petrecut un capitol extraordinar din istoria noastră, demn de filmele cu aventuri, nu există totuşi în ziua de azi niciun indicator, un panou, ceva care să vorbească despre faptul că tot aurul României a fost ascuns la un moment dat în peştera Mănăstirii Tismana. Singurul „indiciu” care îl poate pune pe gânduri pe turist este lacătul de la gura peşterii. Totuşi, primim şi veşti bune, în sensul că lucrurile se vor schimba în curând.

Aflăm de la maica Maria, ghidul nostru, că Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale, a fost la Tismana, cu câteva luni în urmă. „Chiar eu l-am primit”, zice măicuţa, care l-a condus pe înaltul oaspete în fosta „casă” a tezaurului românesc. „Se va deschide în peşteră un muzeu, care să amintească de ceea ce s-a întâmplat aici cu mult timp în urmă, iar Banca Naţională ne va ajuta cu amenajarea muzeului„, a conchis ghidul. Am aflat mai târziu, de la purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României, Mugur Şteţ, că există un colectiv care „pune la punct proiectul viitorului muzeu”.

Citeste si:  Maramureş: Turiştii preferă pensiunile din satele unde se păstrează vechile tradiţii de sărbători

Continuarea în România Liberă

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata