Balcanii trebuie readuşi în inima Europei

Înconjuraţi de state ale UE şi NATO, Balcanii de Vest reprezintă o gaură enorm de mare în mijlocul Europei. Europa are acum oportunitatea de a o umple, scrie Tim Judah, autorul cărţii ‘The Serbs: History, Myth and the Destruction of Yugoslavia’, în ediţia de marţi a cotidianului britanic Financial Times (FT).

Joia trecută, opinia consultativă formulată de către Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ, cu sediul la Haga) cu privire la declaraţia de independenţă a Kosovo a venit ca un şoc.
Aproape toată lumea, inclusiv sârbii care au cerut această opinie, a presupus că ea va fi ambiguă. S-au înşelat. Declararea independenţei de către Kosovo a fost legală, a precizat instanţa de judecată, care nu s-a pronunţat şi asupra problemei mai largi a dreptului Kosovo de a se separa, deoarece nu a fost solicitată să facă acest lucru.

În urma avizului, planul Serbiei a fost de a cere noi discuţii asupra statutului Kosovo, însă acest lucru se opunea celor 22 de state UE care recunosc independenţa provinciei, a cărei populaţie este formată din 90% etnici albanezi. Acum, lucrurile s-au clarificat, iar mesajele care vin de la Belgrad sunt în mare parte unele care doresc să ţină uşile deschise.

Citeste si:  Liga Arabă respinge oficial decizia SUA privind coloniile israeliene din Cisiordania

Comparativ cu rezolvarea problemelor din Orientul Mijlociu sau Afganistan, Balcanii de Vest reprezintă un caz uşor, scrie Judah. Fiecare ţară din regiune are ca scop strategic aderarea la UE şi toate înţeleg că sunt multe de făcut în vederea atingerii acestui obiectiv.
Acordarea posibilităţii de a călători fără viză în spaţiul Schengen pentru cetăţenii din Serbia, Muntenegru şi Macedonia, în luna decembrie a anului trecut, s-a dovedit un exemplu perfect.

Având în vedere un obiectiv clar, cele trei ţări au introdus baze de date moderne şi sigure, sisteme integrate de gestionare a frontierelor şi au trecut testul. Cu excepţia Croaţiei, care ar putea adera la UE cât mai devreme, în 2012, nicio altă ţară din Balcanii de Vest – Serbia, Macedonia, Kosovo, Bosnia, Muntenegru şi Albania – nu este probabil să fie gata pentru aderare înainte de 2020.

Deci, ce este de făcut? Lady Ashton trebuie să energizeze un proces care a stagnat în ultimele luni. Când vine vorba de Kosovo, Europa poate face să progreseze lucrurile, în special în parteneriat cu SUA. Nu avem nevoie de o soluţionare finală acum, ci de compromisuri şi de-o ambiguitate constructivă din ambele părţi. Europa este şi a fost întotdeauna plină de ciudăţenii în ceea ce priveşte teritoriile şi suveranitatea.

Citeste si:  Regizorul spaniol Pedro Almodovar, câştigătorul premiului Lumiere de anul acesta

În cazul în care există o voinţă, există o cale, consideră semnatarul articolului. Serbiei, care şi-a depus candidatura pentru aderare anul trecut, trebuie să i se accepte statutul de candidat cât mai curând posibil. Macedonia are nevoie de o dată la care să înceapă negocierile privind aderarea. De asemenea, Comisia Europeană a recomandat că bosniacii şi albanezii sunt gata de călătorie fără viză în spaţiul Schengen. Acest lucru trebuie să fie acordat acum.

Nimic din toate astea nu este foarte complicat, în opinia analistului. Există 22 de milioane de persoane care trăiesc în Balcanii de Vest, aproximativ acelaşi număr ca în Beijing. Indiferent cât de dificile sunt aceste probleme, ele sunt deplin rezolvabile. E de sperat că prezenţa discretă de până acum a lui Ashton a fost doar o perioadă de adaptare la noul post, apreciază în final semnatarul articolului.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Consent management powered by Real Cookie Banner