Critici la adresa interdicţiei de a cerşi la Viena

De la 1 iunie este în vigoare la Viena o interdicţie de a practica ‘cerşetoria lucrativă’. În timp ce poliţia anunţă primele succese, cerşetorii retrăgându-se către zonele din jurul Vienei, criticii consideră că în spatele măsurilor se află stereotipuri rasiste despre ‘mafia cerşetoriei’, scrie ziarul austriac Die Presse, în ediţia de miercuri.

Ferdinand Koller este teolog şi organizator al simpozionului ştiinţific cu tema ‘Cerşetoria’, care a avut loc în iunie, la Viena. El este de asemenea activist în cadrul iniţiativei denumite BettelLobby Wien (Lobby Cerşetorie Viena), care susţine drepturile cerşetorilor.
În cursul cercetărilor sale, Koller s-a ocupat intens cu culisele sociale ale cerşetoriei şi a aflat multe despre strategiile de supravieţuire ale unor oameni precum Adrian B., un bătrân ţigan cerşetor din Piteşti, cu un picior amputat, care trăieşte de 10 ani la Viena.

Din investigaţiile sale pe la autorităţile competente, el nu a descoperit până acum nici un indiciu referitor la o ‘mafie a cerşitului din Est’, un stereotip la modă prin mass-media austriece.
Motivele reale ale faptului că la Viena cerşesc nu doar autohtoni ci şi oameni din ţări est¬europene sunt mai puţin spectaculoase. Odată cu capitalismul şi privatizările, multe locuri de muncă din Europa de Est s-au pierdut iar romii est-europeni, şi aşa într-o situaţie precară, au fost afectaţi foarte puternic.

Aici se adaugă şi creşterea enormă a costurilor vieţii de zi cu zi în ţările respective, după extinderea către Est a UE. Pentru mulţi romi emigrarea a fost singura soluţie de asigurare a supravieţuirii, spune Koller.
Stereotipurile legate de ‘mafia cerşitului’ au jucat un rol şi în cazul amendamentului la legea siguranţei din Viena, decisă la sfârşitul lui martie de SPOe (social-democraţi), OeVP (partidul popular austriac) şi FPOe (liberali), şi la care Verzii s-au opus.

Citeste si:  Diplomaţi străini din Marea Britanie ţin în case adevăraţi "sclavi"

De la 1 iunie, interdicţia ‘cerşetoriei lucrative’ este în vigoare. Koller consideră problematic din punct de vedere juridic faptul că legislatorul nu defineşte conceptul de ‘lucrativ’, lăsând interpretarea sa pe seama organelor de ordine.
Totodată, spune el interzicerea cerşetoriei reprezintă ‘o imixtiune în dreptul fundamental al organizării libere a vieţii’. În opinia sa, ‘cerşetoria nu este percepută ca o problemă socială ci ca una de siguranţă’.

Stereotipul ‘mafiei cerşitului’ pare să slujească altor scopuri. Poliţia recunoaşte astfel că nu a existat până acum vreo procedură care să implice ‘criminalitate organizată dovedită’. Totuşi, Peter Goldgruber, şeful poliţiei pentru siguranţă în Viena, se arată mulţumit că în capitala austriacă sunt acum mai puţini cerşetori, mulţi mutându-se spre împrejurimi, de exemplu la Klosterneuburg.

Citeste si:  Putin majorează salariul minim, dar nu ajunge la pragul de sărăcie

Acest scop este umărit şi de recenta campanie de afişe organizată de municipalitatea vieneză şi Camera de comerţ, în cooperare cu poliţia şi cu comercianţii din zonele comerciale ale oraşului.
În afişe se cere clienţilor să nu dea pomană cerşetorilor, pe motiv că ‘aceşti oameni neajutoraţi sunt constrânşi la cerşit de către delicvenţi’, în timp ce textul alăturat vorbeşte despre ‘daune aduse locaţiei comerciale’ şi nicidecum despre ‘oameni neajutoraţi’. Responsabilitatea pentru conţinutul afişelor nu vrea însă să şi-o asume nimeni, nici la nivel de municipalitate nici la Camera de comerţ.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Consent management powered by Real Cookie Banner