Trei asociaţii colective pentru gestionarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, inclusiv surse de lumină, condamnă campaniile de „buy-back” promovate de marile reţele de magazine, considerând că este o metodă nocivă de colectare a deşeurilor.
Potrivit unei scrisori deschise transmisă Ministerului Mediului şi Pădurilor, Consiliului Concurenţei, Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Gărzii Naţionale de Mediu şi Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, deşi, la prima vedere, iniţiativa de a oferi populaţiei un avantaj material la predarea unui aparat electrocasnic vechi stimulează predarea echipamentelor electrice, efectele sunt dăunătoare pe termen mediu şi lung, şi pot duce chiar la stoparea colectării de deşeuri.
‘Nu putem şi nu dorim să contestăm progresul tehnologic şi, aşadar, nu contestăm faptul că un echipament nou este posibil să deţină o clasă energetică superioară. Însă reducerea amprentei de carbon nu face parte din destinaţiile legale ale sumelor mobilizate pentru gestionarea deşeurilor electrice şi electronice’, a declarat Raul Pop, director general al Recolamp.
La rândul său, Valentin Negoiţă, preşedintele Ecotic consideră că prin intermediul campaniilor de ‘buy-back’ este descurajată, printre altele, crearea de puncte de colectare permanentă a deşeurilor.
‘Descurajarea creării punctelor de colectare permanente, imposibilitatea stopării acestor campanii, precum şi deturnarea de fonduri, sunt doar câteva aspecte negative ale acestor campanii’, a afirmat Negoiţă.
Semnatarii scrisorii către cele şase instituţii punctează faptul că, în cursul anului 2008, a apărut un fenomen nociv şi încă perpetuat în cadrul lanţurilor de retail: campaniile ‘buy-back’, finanţate de către organizaţiile colective.
‘În cadrul acestor campanii se oferă populaţiei un avantaj material (concretizat sub forma unui voucher de discount la cumpărarea unui aparat nou de o anumită marcă), în cazul în care predă un echipament electric sau electronic uzat’, se arată în document.
Din anul 2007, în România a debutat sistemul de gestionare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEEE), prin transpunerea şi implementarea Directivei europene 2002/96/CE privind DEEE-urile.
În legislaţia naţională această directivă a fost transpusă prin HG 448/2005, modificată prin HG 1518/2009.
Conform Hotărârii, fabricanţii şi importatoriii de echipamente electrice şi electronice (denumiţi generic ‘producători’) au obligaţia finanţării colectării DEEE, raportând aceste informaţii către autorităţile de mediu, în acest fel contribuindu-se la atingerea ţintelor naţionale obligatorii de colectare şi de tratare.
Producătorii îşi pot îndeplini aceste obligaţii în nume propriu sau prin asociere în cadrul unor organizaţii colective autorizate, finanţate în comun de toţi producătorii care fac parte din organizaţia respectivă.
La ora actuală, pe piaţa românească există şase astfel de organizaţii colective.
În mai 2009, Ministerul Mediului a emis Adresa nr. 3828/NN/18.05.2009 prin care solicită stoparea acţiunilor de ‘buy-back’, însă unele asociaţii continuă aceste iniţiative redenumite ‘campanii de replacement’.
Prin aceasta, campaniile urmăresc înlocuirea unui aparat vechi cu unul nou care se presupune că are o mai bună eficienţă energetică, reducând astfel amprenta de carbon.