Viktor Orban optează pentru creştere în detrimentul banilor ieftini

Este primul ministru ungar Viktor Orban un geniu sau un iraţional? Probabil că un pic din fiecare, scrie cotidianul Wall Street Journal de joi, amintind cum premierul ungar a provocat groaza săptămâna trecută refuzând ajutorul de la UE ŞI FMI, în lipsa căruia speră ca Ungaria să îşi recâştige ‘suveranitatea economică’.

Doar doi ani mai devreme, pe fondul unei panici financiare scăpate de sub control, guvernul anterior de la Budapesta acceptase cu recunoştinţă un împrumut de 20 miliarde de dolari de la Bruxelles şi de la FMI. Însă Orban a venit la putere pe baza unei platforme economice care include introducerea treptată a cotei unice de impozitare asupra veniturilor personale de 16%, de anul viitor.

De asemenea, dezamăgit de măsurile de austeritate impuse de FMI şi UE, premierul a decis că un program pro-creştere economică este mai valoros decât un credit ieftin de la instituţiile internaţionale. Unele dintre ideile lui Orban par însă distructive pentru obiectivele sale.

Citeste si:  Castelele din Franţa, afectate de criză

Cota unică de impozitare este o idee în acelaşi timp admirabilă şi îndrăzneaţă, iar o propunere de a reduce unele impozite pe veniturile corporaţiilor demonstrează de asemenea că executivul este conştient că economia Ungariei are nevoie de expansiune.

Pe de altă parte, recentul impozit pe bănci în valoare de 1 miliard dolari, pe bună dreptate criticat de FMI, miroase mai mult a populism decât a măsură economică bună, potrivit WSJ.

Ungaria depinde în mare măsură de capitalul străin, aşa că pedepsirea băncilor nu le poate încuraja să deblocheze creditarea. De asemenea, eforturile lui Orban de a manipula politica monetară şi de a face un ţap ispăşitor din guvernatorul băncii centrale sunt la fel de nefolositoare perspectivelor economice ale Ungariei.

Un sondaj recent arată că cearta guvernului cu UE şi FMI a fost primită bine în Ungaria, unde independenţa faţă de dominaţia străină a fost o temă politică de încredere în ultimii 500 de ani. Până în prezent, piaţa pare la rândul ei să îşi ţină nervii.
Orban şi-a făcut un nume în urmă cu 20 de ani cerând retragerea trupelor sovietice de pe solul Ungariei – un scop nobil, însă urmărit într-o manieră demagogică care nu l-a părăsit niciodată, crede WSJ.

Citeste si:  Mahmud Abbas: Palestinienii nu vor recunoaşte niciodată Israelul ca stat evreu

De data aceasta, Orban a intrat într-un nou joc îndrăzneţ, pariind că pieţelor le pasă mai mult de creşterea economică decât de noţiunea FMI de corectitudine, însă cel puţin o parte din măsurile luate în ‘lupta sa pentru libertatea economică’ (după cum o numea un consilier) nu îi îmbunătăţesc şansele de succes. Pe de altă parte, dacă Orban abandonează populismul şi îmbrăţişează „mantra” creşterii economice, el ar putea sfida înţelepciunea convenţională din nou.

Citește și
1 Comentariu
  1. Andrei spune

    Orban nu cere imprumut pt a plati salariile birocratiilor,mai bine sa puna la munca pe totii ,ca sa vada cum se cistiga painea cu munca.La romani primadata alesii sa se sature,cine a dat votul sa beleasca ochiul…s a m

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

close
Consent management powered by Real Cookie Banner