Cercetătorii sunt pe cale de a preveni accidentele feroviare cauzate de dezastre naturale

Trenurile pot deveni în curând mai sigure, graţie unui proiect de cercetare multinaţional, finanţat de UE, care prevede elaborarea unui sistem de detectare electromagnetică, pentru a servi ca mecanism de avertizare timpurie a dezastrelor naturale ce cauzează deraierea trenurilor, scrie site-ul newsdesk.com joi, menţionând şi contribuţia la acest proiect a unor cercetători din România.

‘Doline, avalanşe, alunecări de teren, cutremure şi inundaţii – aceste dezastre pot provoca deraierea trenurilor oriunde în întreaga lume’, afirma profesor Lev Eppelbaum, de la Universitatea din Tel Aviv, în ScienceDaily. ‘Sperăm să dezvoltăm o platformă care se potriveşte la orice cale ferată, pentru trenuri de pasageri sau de marfă, pentru a anticipa mai bine catastrofele naturale şi posibilele atacuri teroriste asupra liniilor de cale ferată’, mărturisea acesta.

Sistemul integrat de supraveghere şi de monitorizare a infrastructurilor de transport prin detectare electromagnetică (ISTIMES) face parte din cel de-al şaptelea program-cadru al UE (PC7), care oferă finanţare pentru proiecte ştiinţifice şi tehnologice. Cercetători din Norvegia, România, Franţa, Italia, Elveţia şi Suedia îl asistă pe Eppelbaum în această iniţiativă.

Accidentele de tren cauzate de catastrofe naturale sunt comune, unul dintre cele mai cumplite fiind cel din 2004, atunci când tsunami-ul din Asia de Sud-Est a deraiat trenul srilankez ‘Regina Mării’, ucigând 1.700 de persoane.
De atunci, pe glob au avut loc mai multe accidente de dimensiuni mai mici, iar cercetătorii speră să pună în aplicare sistemul de avertizare timpurie pe căile ferate la nivel mondial.

Site-ul ISTIMES oferă detalii în privinţa planului şi a procedurii: ‘Integrarea tehnologiilor electromagnetice cu informaţii noi privind tehnologiile de comunicare şi informare şi cu sistemele de telecomunicaţii permite monitorizarea şi supravegherea controlată de la distanţă şi luarea de imagini în timp real a infrastructurilor de transport importante.’

Cercetătorii colectează date de la o varietate de dispozitive: avioane, senzori magnetici, sateliţi şi senzori la sol. Potrivit site-ului, ei speră să poată folosi aceste instrumente sensibile pentru a obţine ‘informaţii detaliate şi imagini ale felului în care se prezintă infrastructura într-un timp rapid şi să îmbunătăţească astfel suportul decizional pentru cei care au de-a face cu situaţii de urgenţă şi cu dezastre’.

Citeste si:  Centura saraciei europene: tarile est-europene, vesnicii datornici

Potrivit lui Eppelbaum, ‘zgomotul de fond’ din datele colectate până acum s-a dovedit cel mai mare obstacol. ‘Este vorba despre o matematică şi o fizică complicată’, a precizat el, iar aceasta presupune ‘o mulţime de calcule şi ecuaţii pe tablă’.
De asemenea, cercetătorii speră să fie capabili să prevină atacurile teroriste. Această cercetare este însă singura componentă a proiectului care nu va fi făcută publică. Potrivit lui Eppelbaum, cercetarea va fi gata în termen de un an.

Cercetătorii sunt pe cale de a preveni accidentele feroviare cauzate de dezastre naturale
Trenurile pot deveni în curând mai sigure, graţie unui proiect de cercetare multinaţional, finanţat de UE, care prevede elaborarea unui sistem de detectare electromagnetică, pentru a servi ca mecanism de avertizare timpurie a dezastrelor naturale ce cauzează deraierea trenurilor, scrie site-ul newsdesk.com joi, menţionând şi contribuţia la acest proiect a unor cercetători din România.


‘Doline, avalanşe, alunecări de teren, cutremure şi inundaţii – aceste dezastre pot provoca deraierea trenurilor oriunde în întreaga lume’, afirma profesor Lev Eppelbaum, de la Universitatea din Tel Aviv, în ScienceDaily. ‘Sperăm să dezvoltăm o platformă care se potriveşte la orice cale ferată, pentru trenuri de pasageri sau de marfă, pentru a anticipa mai bine catastrofele naturale şi posibilele atacuri teroriste asupra liniilor de cale ferată’, mărturisea acesta.

Sistemul integrat de supraveghere şi de monitorizare a infrastructurilor de transport prin detectare electromagnetică (ISTIMES) face parte din cel de-al şaptelea program-cadru al UE (PC7), care oferă finanţare pentru proiecte ştiinţifice şi tehnologice. Cercetători din Norvegia, România, Franţa, Italia, Elveţia şi Suedia îl asistă pe Eppelbaum în această iniţiativă.

Citeste si:  Universitatea din Bucureşti a lansat un program postdoctoral pentru formare de cercetători

Accidentele de tren cauzate de catastrofe naturale sunt comune, unul dintre cele mai cumplite fiind cel din 2004, atunci când tsunami-ul din Asia de Sud-Est a deraiat trenul srilankez ‘Regina Mării’, ucigând 1.700 de persoane.
De atunci, pe glob au avut loc mai multe accidente de dimensiuni mai mici, iar cercetătorii speră să pună în aplicare sistemul de avertizare timpurie pe căile ferate la nivel mondial.

Site-ul ISTIMES oferă detalii în privinţa planului şi a procedurii: ‘Integrarea tehnologiilor electromagnetice cu informaţii noi privind tehnologiile de comunicare şi informare şi cu sistemele de telecomunicaţii permite monitorizarea şi supravegherea controlată de la distanţă şi luarea de imagini în timp real a infrastructurilor de transport importante.’

Cercetătorii colectează date de la o varietate de dispozitive: avioane, senzori magnetici, sateliţi şi senzori la sol. Potrivit site-ului, ei speră să poată folosi aceste instrumente sensibile pentru a obţine ‘informaţii detaliate şi imagini ale felului în care se prezintă infrastructura într-un timp rapid şi să îmbunătăţească astfel suportul decizional pentru cei care au de-a face cu situaţii de urgenţă şi cu dezastre’.

Potrivit lui Eppelbaum, ‘zgomotul de fond’ din datele colectate până acum s-a dovedit cel mai mare obstacol. ‘Este vorba despre o matematică şi o fizică complicată’, a precizat el, iar aceasta presupune ‘o mulţime de calcule şi ecuaţii pe tablă’.
De asemenea, cercetătorii speră să fie capabili să prevină atacurile teroriste. Această cercetare este însă singura componentă a proiectului care nu va fi făcută publică. Potrivit lui Eppelbaum, cercetarea va fi gata în termen de un an.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Consent management powered by Real Cookie Banner