Cine sparge bula imobiliară chineză?

Marele câştigător al recesiunii mondiale pare a fi China, ţara care a reuşit să urce în fruntea topurilor economice, ţara care dă emoţii lumii când economia sa gâfâie. În ciuda aparenţelor, miracolul asiatic începe să dea semne de oboseală, iar bulele speculative rezultate ale creşterii explozive anunţă potenţiala transformare a miracolului economic într-un coşmar. În faţa pericolului, Pekinul intervine administrativ, creând iluzia că legile economiei sunt subordonate politic.

Motorul economiei mondiale?


BMW anunţa, pe 9 august, creşterea vânzărilor în luna iulie cu 12%, graţie, în special, comenzilor din China. „Vânzările au crescut pentru a 11-a lună din septembrie 2009. Anticipăm că vânzările noastre vor urma acelaşi curs în următoarele luni”, declara directorul de marketing al grupului bavarez, Ian Robertson.

O veste bună pentru Frankfurt, dar nu la fel de bună pentru Pekin. Datele statistice referitoare la iulie relevă faptul că vânzările de autovehicule noi pe piaţa chineză a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimele 15 luni, cea mai mare piaţă auto din lume calmându-se după un exploziv an 2009.

Astfel, creşterea vânzărilor de autovehicule noi a încetinit, în ultimelor luni, la 13,6% – echivalentul a 946.200 unităţi. Evoluţia se traduce însă printr-o scădere cu 9,3% în iulie în raport cu luna iunie şi o depreciere cu 50% a creşterii observate la începutul anului.

Pe de altă parte, stocul de automobile pe piaţa chineză este în continuă creştere, numărul maşinilor nevândute atingând, doar în primele şapte luni ale anului, 1,5 milioane de unităţi. “Vânzările de automobile sunt încetinite pe perioada verii, dar cauzele reale sunt legate de un an 2009 excepţional de bun şi, mai ales, de neliniştile relative la evoluţia economiei”, consideră directorul asociat al departamentului de cercetare al societăţii de consultanţă “Ipsos”, Sheng Ye.


Yuan-i fără număr, fără număr…


Şi dacă vorbim de comerţ, contrar aşteptărilor, excedentul comercial chinez a atins, în iulie, cel mai ridicat nivel înregistrat în ultimele 18 luni – urmare firească a politicii monetare protecţioniste a Pekinului (politică ce a dat naştere, de altfel, la numeroase polemici în ultima perioadă, SUA acuzând la scenă deschisă autorităţile chineze că nu doresc liberalizarea cursului de schimb). În aceste condiţii, exporturile Chinei şi-au menţinut o rată de creştere de 38,1% în raport cu aceiaşi perioadă a anului trecut, atingând suma record de 145,5 miliarde USD (110 miliarde euro).

În contrapartidă, importurile au afişat un recul neaşteptat, consecinţa probabilă a eforturilor Pekinului de a frâna speculaţiile imobiliare şi de a elimina capacităţile de producţie învechite din sectorul manufacturier. Conform Administraţiei Generală a Vămilor, creşterea anualizată a importurilor a încetinit la 22,7% (faţă de 34,1% înregistrată în iunie).

Adunate, cele două elemente dau, pentru iulie, un excedent comercial de 28,7 miliarde USD – cel mai ridicat din ianuarie 2009 – cu 8,7 miliarde mai mult decât în iunie. O situaţie puternic contrastantă cu cea a celor mai mari economii mondiale, punând Pekinul într-o poziţie privilegiată chiar şi în raport cu Washinghtonul care ar putea publica cifre ce atestă un deficit comercial de 40 miliarde USD.

Citeste si:  Audi se aşteaptă la vânzări record în 2009 pe piaţa din China

“O astfel de situaţie comercială contrastantă ar putea determina Washingtonul să facă presiuni pentru ca Pekinul să accepte aprecierea monedei sale mai ales înaintea alegerilor din noiembrie”, explica într-o notă Brian Jackson, strateg la Banque Royale du Canada, filiala Hong Kong.

De altfel, yuan-ul nu a înregistrat decât o creştere de 0,8% de când Pekinul a renunţat la fixarea ratei de schimb, adică de 23 de luni.

“Nu trebuie să schimbăm direcţia politică!”

Pe de altă parte, analiştii susţin că această scădere a importurilor subliniază încetinirea investiţiilor în China, cu toate consecinţele asupra creşterii economice. Pekinul este însă liniştit, pentru că targhetul său de creştere pentru 2010 este de 10-11%. Cel puţin aşa consideră Zhang Yutai – economistul oficial al Pekinului. Mai mult, acesta susţine că economia chineză este stabilă şi solidă. 

Previziunile lui Zhang Yutai, care conduce Centrul de cercetare şi dezvoltare – un grup de reflexie dependent de guvernul chinez –, sunt mult mai optimiste decât cele ale numeroşilor observatori indendenti care şi-au revizuit în scădere estimările pentru o rată de creştere de 9-10%.

“Dacă cheltuielile bugetare ating anul acesta obiectivul de creştere de 11,4%, creşterea PIB-ului în 2010 va fi de aproximativ 10%”, nota cotidianul chinez Shanghai Securities News, citându-l pe Zhang Yutai. “Dacă cheltuielile bugetare depăşesc obictivul de 11,4% şi cererea internă şi externă nu scade în semestrul doi foarte puternic, atunci creşterea PIB-ului anul acesta va fi în jur de 11%”, susţine economistul.

De altfel, Xia Bin, un consilier universitar al comitetului de politică monetară a băncii centrale chineze a avertizat asupra direcţiilor în care guvernul trebuie să-şi intensifice cheltuielile: „Trebuie să accelerăm investiţiile pentru locuinţe noi, pentru a evita o prăbuşire a investiţiilor, şi să veghem ca această creştere economică chineză să se menţină rapidă şi stabilă”, declara acesta pentru agenţia de presă oficială Xinhua.

În contrapartidă, Wu Xiaoling, fostul viceguvernator al băncii centrale, estima că China ar trebui să tolereze o încetinire a creşterii, ţinând cont de eforturile făcute pentru ca economia chineză să se regăsească la confluenţa dintre consum şi investiţii. Opinia acestuia este că o creştere anualizată de 8%, consemnată în debutul anului viitor, ar fi acceptabilă, iar guvernul ar trebui să renunţe la noul plan de relansare menit a compensa această încetinire.

“Cum am ajustat structura economică şi cum am modificat modelul de dezvoltare economică, China şi-a asigurat înregistrarea unei moderări a creşterii”, declara Wu Xiaoling pentru jurnalul People’s Daily. “Noi nu trebuie să schimbăm direcţia politică. Dacă nu, vom plăti un cost enorm în viitor”, a adăugat acesta.

Citeste si:  Jucăriile şi îmbrăcămintea, în fruntea listei produselor periculoase nealimentare


Economia stresată a Chinei


După test stress-ul aplicat în aprilie sistemului bancar, autorităţile de la Pekin au lansat o nouă serie de „stress tests”, care se înscriu în cadrul unei vaste anchete publice menite a evalua capacitatea economiei chineze de a depăşi o scădere a preţului imobiliarelor.

Este China ameninţată de un krach imobiliar? Greu de spus în acest moment, dar Pekinul vrea să fie cu inima împăcată şi să ştie dacă băncile şi întreaga economie rezistă unei astfel de eveniment. În consecinţă, autorităţile chine vor aplica aceste teste de rezistenţă în diverse sectoare economice, cum ar fi cel al cimentului şi oţelului, legate direct de piaţă imobiliară. Fără a oferi detalii, jurnalul oficial Shanghai Securities News precizează că în cadrul unei vaste anchete publice se va evalua capacitatea economiei chineze de a depăşi o scădere a preţului imobiliarelor.

Precedentele teste de rezistenţă au relevant deja faptul că băncile chineze pot suporta, fără majorări sensibile ale creanţelor dubioase, o scădere a preţului imobilelor ce ar putea atinge 30%. Testele, efectuate în mai, au examinat inclusiv riscul rezultat din creditele existente în sectoarele legate de imobiliare, cum ar fi siderurgie şi ciment.

Mai mult, regulatorul bancar chinez a dorit să testeze băncile la un scenariu ce prevede o scădere a preţului imobiliarelor, în special în mările oraşe, cu 60%. Fără a comenta informaţia, Comisia chineză de reglementare bancară a precizat pe site-ul propriu că testele au variat de la o instituţie la alta şi se înscriu într-o procedură permanentă de control şi gestiune a riscului. Mai mult, Comisia consideră că ipotezele de lucru nu reflectă cu nimic proiecţiile autorităţii tutelare asupra evoluţiei sectorului imobiliar şi că nu prefigurează o nouă scădere a pieţelor. Oare, aşa să fie?


Unde poate crăpa “buba” imobiliară?


Cele mai vizate preţuri imobiliare de către bănci sunt cele din marile oraşe, unde preţul a explodat. Printre acestea se numără Pekin, Shanghaï şi Shenzhen, oraşe pentru care testul de rezistenţă are la bază un scenariu cu o scădere de 60% a preţului imobiliarelor. Conform oficiosului China Securities Journal, rezultatele vor trebui făcute publice înainte de 13 august, iar Comisia de reglementare bancară a “sfătuit” băncile să nu mai acorde credite imobiliare la persoanele care-şi achiziţionează cea de-a treia locuinţă în Pekin, Shanghaï, Shenzhen şi Hangzhou.

Asta în condiţiile în care, în aprilie, Pekinul, ameninţat de o bulă speculativă în sectorul imobiliar, a decis încadrarea severă a creditelor imobiliare, solicitând aporturi personale mult mai importante şi reducând valoare creditelor acordate persoanelor care-şi cumpăra mai multe locuinţe.

Astfel, instituţiile de credit trebuie să solicite clienţilor acoperirea a 60% din preţul celei de a două locuinţe secundare pe care ar dori să o achiziţioneze în cele patru oraşe anterior menţionate, în timp ce dobânda este o dată şi jumătate mai mare decât cea de referinţă a băncii centrale.

Citeste si:  China are un plan, America nu

Normele din cadrul instrucţiunilor ministeriale remise în aprilie solicită băncilor “să-şi majoreze substanţial” exigenţele cerinţelor şi a dobânzilor ipotecare pentru acest tip de cumpărători. De asemenea, băncile pot opri creditarea cumpăratorilor în oraşele în care preţurile sunt prea ridicate sau au crescut prea repede sau în caz de penurie de locuinţe – declară Consiliul Afacerilor de Stat al Republicii Populare Chineze.

Ca urmare, preţul imobiliarelor din 70 de mari oraşe chineze a scăzut în iunie cu 0,1% faţă de mai, o primă scădere lunară înregistrată din februarie 2009. De asemenea, tranzacţiile au scăzut şi ca volum, permiţând apariţia zvonurilor că Pekinul ar putea schimba regulile jocului pretextând încetinirea economică previzibilă pentru semestrul doi al anului în curs. Zvonuri respinse însă de majoritatea analiştilor atâta timp cât nu se înregistrează o corecţie clară şi evidentă a preţurilor.


Politic vs economic

Testul de rezistenţă coroborat cu înăsprirea condiţiilor de acordare a creditelor imobiliare pentru cei care doresc să-şi achiziţioneze locuinţe multiple vine pe fondul încercării Pekinului de a combate speculaţiile funciare ce au explodat în mările oraşe. Guvernul se teme că inflamarea preţului imobiliarelor este auto-întreţinută şi împiedică familiile să acceadă la proprietăţi. “Este un semnal puternic pe care executivul îl dă şi subliniază dorinţa acestuia de a menţine sub control preţul imobiliarelor,dar este improbabilă luarea de măsuri restrictive pe termen scurt”, susţine analistul imobiliar de la RBS din Hong Kong, David Ng.

Dincolo însă de aceste consideraţii, trebuie remarcat că bula imobiliară chineză nu a dispărut, iar Pekinul încerca doar “dezumflarea” controlată a acesteia. Cu toate riscurile legate de scăderea consumului şi a economiei chineze.

Încercarea de control politic a legilor economiei s-ar putea să aibă din nou sorţi de izbândă la poalele marelui zid chinez, iar, în caz contrar, criza imobiliară din SUA, ce a stat la baza actualei recesiuni economice, este un simplu basm în raport cu ceea ce se poate întâmpla.

Este suficient să menţionăm că pericolul cel mare vine din zona creditelor neperformante antamate de autorităţile locale chineze în goana după resurse economice imposibil de atins în condiţiile administrative impuse de legislaţia chineză. Legătura acestora cu zona imobiliară este intrinsecă, iar sumele aflate în joc înspăimântă orice economist. Dacă la aceasta adăugăm faptul că industrializarea rapidă a Chinei din ultimii 30 de ani începe să-şi ceară drepturile, tabloul începe să fie complet.

Rămâne doar de văzut când, cum şi cine va sparge bula imobiliară dezvoltată în ultimele luni într-un sistem hibrid guvernat, din punct de vedere economic de legile economiei de piaţă, iar din punct de vedere politic de cele comuniste.

Dănuţ DUDU


Citește și
1 Comentariu
  1. TF spune

    Speriati lumea cu zvonurile. Au facut chinezii teste de stres. Excelent, tocmai pt. a peveni. Daca si cu parca . Asa ceva nu se va intampla in China.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata