Calitatea şi siguranţa îngrijirilor medicale, priorităţi ale Uniunii Europene

Răspunderea pentru calitatea şi siguranţa îngrijirilor medicale acordate în cadrul sistemelor de sănătate din fiecare ţară revine guvernului fiecărei ţări, prin Ministerul Sănătăţii, în conformitate cu ”Raportul OMS din anul 2000”, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Spitalelor din România (ASR), remis luni, 23 august.

Potrivit comunicatului, acest raport enunţă clar rolul de ”stewardship” al guvernului şi Ministerului Sănătăţii, precizându-se că ”Guvernul trebuie să aibă întotdeauna cea mai mare responsabilitate pentru performanţa generală a sistemului sanitar al unei ţări, inclusiv calitatea şi siguranţa îngrijirilor medicale oferite de sistem, cuprinzând trei sarcini principale asumate de guvern şi agenţii săi, în primul rând de Ministerul Sănătăţii: elaborarea politicilor sanitare – definirea viziunii şi direcţiei strategice; exercitarea influenţei – inclusiv abordări ale reglementării şi generarea şi utilizarea informaţiilor”.

Aceasta înseamnă că Guvernul şi Ministerul Sănătăţii au obligaţia de a crea şi finanţa structurile care să asigure acest lucru (legate de infrastructura sistemului medical, organizare, învăţământ medical, cercetare, etc.).

Uniunea Europeană (UE), prin Tratatul de la Maastricht, susţine aceste atribuţii ale fiecărei ţări (art. 152 şi 129), dar aceste atribuţii rămân în responsabilitatea deplină a statelor membre (organizarea şi furnizarea de servicii medicale), se mai arată în comunicatul semnat de dr. Mircea Olteanu, prim-vicepreşedinte al ASR.

Dr. Olteanu menţionează în comunicat că există numeroase documente europene şi internaţionale care cuprind recomandări pentru statele membre referitoare la măsurile ce trebuie luate pentru calitatea şi siguranţa îngrijirilor medicale acordate în cadrul fiecărui stat membru, dar afirmă că în România lipsesc structurile pentru implementarea calităţii în sistemul de sănătate.

”În ţara noastră, mulţi miniştri ai sănătăţii au considerat că siguranţa pacienţilor intră în atribuţiile Colegiului Medicilor, deşi în unele documente oficiale s-a menţionat uneori că Ministerul Sănătăţii ‘garantează’ calitatea îngrijirilor medicale. La un moment dat, a existat o direcţie în cadrul MS care, printre alte atribuţii, o avea şi pe aceea de ‘Management al calităţii”’, afirmă dr. Olteanu.

Potrivit acestuia, în ”Legea drepturilor pacienţilor” se menţionează că ‘‘pacienţii au dreptul la îngrijiri medicale de cea mai înaltă calitate de care societatea dispune, în conformitate cu resursele umane, financiare şi materiale” (art. 2), dar ”din păcate, nu au fost create structurile care să implementeze managementul calităţii în sistemul nostru de sănătate (asistenţa primară, secundară şi terţiară).

”Toate recomandările organizaţiilor internaţionale şi europene privind calitatea şi siguranţa îngrijirilor medicale au fost total ignorate. Singura acţiune de amploare a constituit-o ‘Programul de acreditare a spitalelor din România’, iniţiat de Asociaţia Spitalelor din România împreună cu Ministerul Sănătăţii.(…) Acest program a dus la elaborarea unui manual de acreditare şi a standardelor de acreditare. Din păcate, programul nu s-a finalizat deoarece majoritatea spitalelor din România (75%) nu au o autorizaţie sanitară de funcţionare valabilă, condiţie obligatorie pentru a intra în programul de acreditare”, mai spune dr. Mircea Olteanu.

În opinia acestuia, aplicarea măsurilor recomandate atât de UE, cât şi de OMS necesită crearea unor structuri pentru siguranţa pacienţilor la nivelul organizaţiilor (spitale, etc.) dar şi la nivel regional şi naţional (institute, fundaţii etc).

În comunicat se arată că, pe baza datelor furnizate de organizaţii internaţionale (OMS, OECD, UE), fiecare ţară, prin Ministerul Sănătăţii, va stabili un set de indicatori naţionali pentru siguranţa şi calitatea îngrijirilor medicale. Acest set de indicatori va face parte dintr-un ”Program Naţional de îmbunătăţire a calităţii şi siguranţei îngrijirilor medicale”, care trebuie să fie o prioritate naţională.

”Programele de asigurare a calităţii şi siguranţei pot deveni mai eficiente dacă sunt implicate tehnologiile de e-health. Acestea pot îmbunătăţi substanţial siguranţa şi eficienţa îngrijirilor medicale, iar Uniunea Europeană acordă o mare atenţie acestui fapt şi a elaborat numeroase programe în acest domeniu.Pe baza recomandărilor Uniunii Europene şi a principalelor organizaţii internaţionale am elaborat un program naţional pentru România care respectă aceste recomandări.

Datorită experienţei dobândite privind iniţierea şi implementarea unor astfel de programe în România, consider că acest program nu va putea fi aplicat decât dacă, concomitent, se va elabora o ‘lege a asigurării calităţii şi siguranţei îngrijirilor medicale”’, susţine dr. Olteanu.

El precizează că acest program ar trebui să constituie o prioritate naţională mai ales în condiţiile actuale de criză economică, deoarece poate reduce costurile implicate de erorile din practica medicală, fără afectarea pacienţilor ci, dimpotrivă, contribuind la creşterea calităţii îngrijirilor medicale.

De asemenea, prim-vicepreşedintele ASR susţine necesitatea unei ”Agenţii Naţionale pentru Calitatea Îngrijirilor Medicale şi Acreditare” al cărei scop este monitorizarea calităţii şi siguranţei îngrijirilor medicale acordate în sistemul nostru de sănătate şi introducerea acreditării tuturor organizaţiilor care oferă servicii medicale (asistenţa primară, secundară şi terţiară, publică sau privată). De asemenea, Agenţia va organiza cursuri pentru managementul riscului, calităţii şi siguranţei pacienţilor.

Dr Olteanu mai susţine implicarea pacienţilor prin crearea unei organizaţii (fundaţii) – ”Pacienţii pentru siguranţa pacienţilor”-, care se va afilia la Alianţa Mondială pentru Siguranţa Pacienţilor, dar şi crearea de Consilii pentru siguranţa şi calitatea îngrijirilor medicale în cadrul tuturor societăţilor ştiinţifice medicale, inclusiv în cadrul Academiei Române şi a Academiei de Ştiinţe Medicale. Acestea vor fi implicate în cercetarea ştiinţifică privind calitatea şi siguranţa îngrijirilor medicale, precum şi în transferul rezultatelor în practica medicală.

Alte aspecte asupra cărora dr. Olteanu atrage atenţia se referă la adoptarea de către organizaţiile profesionale ale medicilor a ”Cartei profesionalismului medical în secolul XXI”, adoptarea unor sisteme specifice de siguranţă şi calitate pentru unităţile de primiri urgenţe (UPU), transpunerea în practică a recomandărilor organizaţiilor internaţionale privind calitatea şi siguranţa îngrijirilor medicale (UE, Consiliul Europei, OMS, precum şi Programul de acţiune propus de Alianţa Mondială pentru Siguranţa Pacienţilor).

Referindu-se la recentul caz petrecut la Maternitatea Giuleşti, ASR consideră situaţia ”revoltătoare”, apreciind că aceasta are drept cauză ”erorile grave ale nenumăratelor tentative de restructurare a sistemului sanitar românesc”.
ASR aminteşte în comunicat că a prezentat în ultimii 15 ani numeroase proiecte de măsuri concrete pentru îmbunătăţirea calităţii şi a serviciilor medicale furnizate în spitalele din România.

De asemenea, ASR a elaborat un Program naţional în acest sens, în conformitate cu recomandările organizaţiilor internaţionale. Acest Program a fost prezentat şi în cadrul Forumului de Sănătate de la Bruxelles şi înaintat ulterior Comisiilor de Sănătate din Parlament şi Ministerului Sănătăţii, fără a primi însă niciun răspuns, mai precizează comunicatul.

Loading...
loading...
Citește și
Loading...
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.