Cum a încurcat Sebastian Vlădescu un milion de oameni

Normele metodologice semnate şi de reprezentanţii ministerelor Muncii, Sănătăţii şi Internelor au trimis sute de mii de români care muncesc legal la trei autorităţi diferite.

Circa un milion de români plătiţi legal, majoritatea cu venituri medii, sunt supuşi în aceste zile unui calvar birocratic. Ei trebuie să alerge cu bani şi declaraţii între Casa de Pensii, Casa de Sănătate şi Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă pentru a fi la zi cu plata taxelor către stat.

Este vorba despre peste 386.500 persoane fizice autorizate, 105.000 de deţinători de contracte şi convenţii civile şi aproape 60.000 de oameni care obţin venituri din drepturi de proprietate intelectuală, potrivit datelor Fiscului valabile la sfârşitul lunii aprilie.

Adică aproximativ 550.000 de persoane, la care se mai adaugă şi agenţii de vânzări şi de asigurări, dar şi reprezentanţii profesiilor liberale, precum arhitecţii şi contabilii. Astfel, potrivit estimărilor EVZ, un total de aproximativ un milion de persoane trebuie să plătească noi taxe către vistieria statului.

Citeste si:  Vlădescu: vârfurile de plată pentru datoria publică vor fi în iulie şi noiembrie

Cum s-a ajuns la aberaţie

În încercarea disperată de a aduce cât mai mulţi bani la buget, Finanţele au decis să „recalifice” o parte din veniturile considerate până la 1 iulie 2010 independente drept dependente, prin Ordonanţa de Urgenţă 58/2010 pentru modificarea Codului Fiscal.

Cum respectivul act normativ, publicat la sfârşitul lunii iunie, era neclar, guvernanţii au venit, o lună mai târziu, cu un set de norme metodologice pentru a explica anumite aspecte. Semnatarii hotărârii de guvern sunt, alături de ministrul finanţelor, Sebastian Vlădescu, cel al muncii, Mihai Şeitan, şeful ad ministraţiei şi internelor, Vasile Blaga, şi subsecretarul de stat de la sănătate, Raed Arafat.

Astfel, bulgărele legiferat de Ministerul Finanţelor, rostogolit prin hăţişul birocratic, a devenit o adevărată avalanşă. Mai toate veniturile – cu excepţia pensiilor, banilor din chirii sau din vânzarea imobilelor, investiţii, agricultură şi jocuri de noroc – au fost încadrate în categoria veniturilor de natură profesională.

Citeste si:  Bursa de la Bucureşti a închis pe verde şedinţa de luni; tranzacţii de peste 28 de milioane lei

Asta înseamnă că oamenii care primesc astfel de venituri trebuie să achite contribuţii la bugetele de pensii, sănătate şi şomaj, indiferent de forma de organizare sau dacă mai au carte de muncă.

Când legea nu corespunde cu logica

Persoanele aflate în această situaţie trebuie să se înregistreze la fiecare dintre cele trei case de asigurări, după care să depună declaraţi şi să vireze sumele aferente. Contribuţiile se cifrează la 10,5% pentru pensie, 5,5% pentru sănătate şi 0,5% pentru şomaj – în total 16,5%.

Totodată, limita de cheltuieli forfetare deductibile pentru contractele de drepturi de autor a fost redusă de la 40%, cât era până la 1 iulie, la 20%, beneficiarii de astfel de venituri suportând o tăiere mai mare.

Citeste si:  Adoptarea noilor Coduri fiscale va reprezenta o reformă radicală pe care o putem face acum, susţine premierul Ponta

Potrivit funcţionarilor Fiscului, impozitul de 16% se aplică la venitul net, care rezultă din scăderea cotei forfetare şi a contribuţiilor sociale din venitul brut.

Prevederea se aplică veniturilor realizate repetitiv, lună de lună. În acest caz, contribuabilul este obligat să depună declaraţii chiar şi pentru lunile în care nu realizează acest venit, cum ar fi, de exemplu, pentru luna când este plecat în concediu.

Dacă oamenii prestează acelaşi tip de activitate, potrivit specializării lor, chiar dacă o fac pentru companii diferite, Fiscul o consideră cu caracter repetitiv. Astfel, în practică este aproape imposibil să găsim persoane care „au un contract de consultanţă şi altul de reparaţie de sobe”, explică specialiştii.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata