Cum au pierdut ţiganii de mătase banii de integrare

Oficial, în România sunt 535.250 de romi. Liderii acestei etnii spun însă că în realitate, numărul romilor, este de trei-patru ori mai mare. Diferenţa o reprezintă „ţiganii de mătase„, aşa cum îşi spun cei care nu recunosc faptul că ar aparţine acestei etnii, scrie România liberă.

„Este dureros că acei oameni nu recunosc că sunt romi. Cei care nu-și recunosc apartenența etnică s-au văzut un pic superiori și s-au domnit. Dacă nu mai merg cu șatra și acum și-au construit case, se cred țigani «de mătase», ceea ce este fals. Toți suntem la fel.”

Satul Prislop, comuna Răşinari, judeţul Sibiu, numără vreo 300 de suflete. Români sunt doar vreo 15, restul de 95% fiind romi. Aceştia, deşi raportaţi la numărul românilor din acest sat sunt majoritari, nu se consideră romi, ci ţigani „de mătase”, iar la ultimul recensământ s-au declarat români.

Citeste si:  Unitatea Europei, afectată de atacurile guvernelor asupra minorităţilor

Noi nu suntem romi, pentru că nu vorbim limba ţigănească. Noi suntem ţigani «de mătase», pentru că noi vorbim doar limba română. Noi nu ştim altă limbă. Aşa că de ce să ne spună nouă romi? Noi ne-am declarat români”, ne-a spus Vasile Hanţ, de 42 de ani, liderul romilor din Prislop.

Nedeclararea i-a costat banii europeni pentru integrare

Romii din Prislop trăiesc de pe o zi pe alta. Singurul lor venit cert este ajutorul social de la primărie. Pe lângă acesta, fiecare se mai descurcă din vânzarea măturilor şi a coşurilor, iarna, şi din comerţul cu afine, mure şi bureţi, vara. O mare problemă în sat a reprezentat-o apa potabilă. Înainte de ultimele alegeri, romilor din Prislop li s-au făcut trei cişmele.

Citeste si:  Expulzarea romilor: Franţa "nu are lecţii de primit"

Calitatea apei nu e prea bună şi din cauza asta baiatul meu mai mic s-a îmbolnăvit de hepatită. Lumină în sat s-a pus tot recent, dar numai vreo 6-7 becuri. Drumul a fost pietruit şi cimentuit, dar numai până la intrare în sat. La noi, pe uliţe, tot noroi este”, povesteşte Vasile Hanţ. El precizează că, în timpul campaniei electorale li s-au promis foarte multe, „dar totul a rămas la stadiul de promisiuni”.

Dana Lupică, şefa Serviciului de Strategie şi Programe din cadrul CJ Sibiu, ne-a declarat că romii din Prislop nu au putut fi ajutaţi din cauza lor. „Marea problemă e că nu apar în evidenţele noastre ca fiind romi. Prin urmare, nu au putut beneficia de banii europeni pentru integrarea romilor. Când depui un proiect spre finanţare îţi trebuie un anumit număr de beneficiari. Drumul acela dintre Răşinari şi Prislop a fost făcut din fonduri PHARE. Într-adevăr, se opreşte la intrarea în sat, pentru că aşa a fost conceput programul”, explică Dana Lupică.

Citeste si:  România trebuie să asigure reinserţia romilor trimişi din Franţa

Prof. Sarău: „Nu sunt ţigani de mătase, ci rudari”

Prof. dr. Gheorghe Sarău, consilier pentru limba romani şi romi la Ministerul Educaţiei, e de părere că folosirea termenului de „ţigani de mătase” în cazul romilor din Prislop e puţin „confuză”. „Romii din Prislop nu sunt «ţigani de mătase», ci «rudari». Termenul de «ţigani de mătase» folosit în cazul romilor din Prislop este atipic, pentru că acest termen reprezintă o populaţie de limbă română din tot bazinul balcanic. Denumirea acestor romi este de «rudari» în Ţara Românescă şi Moldova, respectiv de «băieşi» în zona Transilvaniei, în Ungaria şi Croaţia”, explică prof. dr. Gheorghe Sarău.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata