La Paris, unul din 5 hoţi este cetăţean român

Numărul actelor de delincvenţă comise de cetăţeni români la Paris a crescut cu 259% în 18 luni, a declarat ministrul francez de interne Brice Hortefeux, pentru a justifica desfiinţarea taberelor de romi în cadrul înăspririi politicii de siguranţă publică.

„Astăzi, la Paris, realitatea este că aproape un autor al unui furt din cinci este un român”, iar „un furt comis de un minor are ca autor, într-un caz din patru, un minor român”, a indicat ministrul, citat de AFP. El a insistat că „nu este vorba despre a stigmatiza o populaţie sau alta…, dar nici despre a mai închide ochii asupra unei realităţi”, în care „femei, bărbaţi, copii petrec zile întregi cerşind în condiţii îngrozitoare”.

La rândul său, prefectul poliţiei din Paris, Michel Gaudin, a vorbit despre o delincvenţă „din ce în ce mai violentă şi mai structurată”. Potrivit prefectului, în capitala franceză un act de delincvenţă din 20 este comis de un cetăţean român (5,71 %), procentul urcând la 8,5 % în cazul delincvenţei de proximitate.
În cazul furturilor din distribuitoarele de bilete, se întâmplă ca poliţia să reţină de două sau trei ori într-o singură zi aceiaşi indivizi, adesea minori, a explicat Gaudin. Potrivit acestuia, numărul de acte violente comise de minori români a crescut cu 64% într-un an, creşterea fiind de 117% în cazul furturilor cu violenţă.

Cifrele au fost prezentate luni, într-o conferinţă de presă comună cu ministrul imigraţiei, Eric Besson, care a anunţat că guvernul se pregăteşte să depună în parlament un amendament vizându-i în special pe romi. Acesta va autoriza expulzarea cetăţenilor străini în caz de „ameninţare la adresa ordinii publice cu ocazia unor acte repetate de furt sau de cerşetorie agresivă”.

Citeste si:  Cei mai înalţi oameni de pe planetă sunt dependenţi de lapte şi brânză

Referindu-se la noi măsuri ce trebuie luate de Franţa pentru „a lupta mai eficient împotriva reţelelor de imigraţie clandestină şi de trafic de persoane provenite din România şi Bulgaria„, ministrul a anunţat alte două amendamente în cadrul proiectului de lege ce va fi prezentat la 27 septembrie în Adunarea Naţională.

Primul va permite „repatrierea în ţările de origine a persoanelor care reprezintă o povară nerezonabilă pentru sistemul nostru de asistenţă socială”, iar al doilea va autoriza „sancţionarea celor care abuzează de dreptul de sejur scurt (maxim 3 luni) pentru a ocoli regulile mai stricte ale sejurului lung” (un loc de muncă, urmarea unor studii sau justificarea unor resurse suficiente, plus asigurare de sănătate), a indicat Besson. „Cetăţenii europeni nu se bucură de o libertate de sejur fără limite în sânul Uniunii Europene”, a justificat ministrul.

Citeste si:  Suedia va expulza până la 80.000 de solicitanţi de azil respinşi
Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Consent management powered by Real Cookie Banner