EUR
4,80 RON
(0%)
USD
4,42 RON
(-0%)
GBP
5,73 RON
(+0.05%)
CHF
4,52 RON
(+0.03%)
BGN
2,45 RON
(0%)
BYN
2,00 RON
(+0.42%)
CAD
3,34 RON
(-0.01%)
RSD
0,04 RON
(+0.06%)
AUD
2,93 RON
(+0.11%)
JPY
0,04 RON
(0%)
CZK
0,19 RON
(0%)
INR
0,06 RON
(0%)

 

În Europa, cetăţenia rămâne un teren minat

Când le-a dat paşaport unguresc etnicilor unguri din Slovacia, Ungaria a provocat mânia ţării vecine, care a hotărât imediat interzicerea dublei cetăţenii, scrie ziarul elveţian Le Temps.

La începutul verii, Ungaria a hotărât să acorde cetăţenie oricărui etnic ungar din afara frontierelor sale, fără nicio obligaţie de rezidenţă în Ungaria. Slovacia, unde se află o jumătate de milion de maghiari (reprezentând 10% din populaţia sa) a ripostat prin revocarea propriei legi asupra cetăţeniei, care autoriza dubla cetăţenie. Acest episod depăşeşte mizele bilaterale proprii celor două ţări din Europa Centrală.

El obligă la o reflectare asupra sensului cetăţeniei şi, în special, asupra instituţiei din ce în ce mai răspândite a dublei şi chiar multiplei cetăţenii. Cândva, dubla cetăţenie era percepută ca o formă civică a bigamiei.
Convenţia privind cetăţenia a Consiliului Europei, adoptată în 1963, se referă la ‘reducerea cazurilor de pluralitate de cetăţenii’. Convenţia europeană privind cetăţenia, adoptată de acelaşi organism în 1997, arată o cu totul altă orientare.

Ea evocă dorinţa de identificare a ‘soluţiilor corespunzătoare consecinţelor pluralităţii de cetăţenii’ şi arată mai degrabă preocuparea pentru protejarea dublei cetăţenii şi nu pentru reducerea numărului de cetăţenii. Această Convenţie reiterează principiul conform căruia fiecare stat trebuie să decidă care îi sunt resortisanţii. Şi de aici ia naştere diferendul ungaro-slovac.

Ungaria, al cărui teritoriu a fost amputat cu peste două treimi în 1920 în urma înfrângerii în primul război mondial, continuă să se considere patria istorică a populaţiilor maghiare care trăiesc în afara frontierelor sale actuale, comentează Le Temps. Acestea sunt dispersate mai ales în România, Slovacia, Serbia şi Ucraina – în total cinci milioane -, constituind una din cele mai importante minorităţi contemporane din Europa.

După căderea comunismului, Ungaria a încercat să încheie tratate bilaterale cu vecinii săi în vederea îmbunătăţirii condiţiei acestor minorităţi, să se prezinte drept un model de coabitare interetnică sau să promoveze ‘un statut al maghiarului în străinătate’ – tentativă anihilată de juriştii europeni ca urmare a protestelor vecinilor ei.
Cel mai recent demers, acela al guvernului actual, constă în acordarea cetăţeniei maghiare oricărui resortisant ungur care solicită acest lucru, fără ca el să fie obligat să aibă reşedinţa în Ungaria.

Această invenţie nu este unică. Mai multe ţări europene practică politici similare. Astfel, moldovenii, ai căror strămoşi locuiau în Moldova între cele două războaie mondiale, când acest teritoriu făcea parte din România, au dreptul la cetăţenia română. Aproape un sfert din populaţia Republicii Moldova, adică un milion de persoane, a depus deja cerere de obţinere a cetăţeniei române. Bulgaria acordă cetăţenie resortisanţilor macedoneni ca să arate că, de fapt, macedonenii sunt bulgari.

Câteva zeci de mii de macedoneni a profitat de această dispoziţie, printre care şi un fost premier macedonean. Aceste practici nu sunt proprii Europei de Est. Mai multe ţări occidentale din Uniunea Europeană, precum Germania, Grecia, Irlanda şi Spania acordă cetăţenie compatrioţilor etnici din străinătate, în anumite condiţii. Deci Ungaria nu este un caz izolat, subliniază ziarul elveţian.

Atunci, poate fi de înţeles riposta slovacă, constând în abolirea posibilităţii unei duble cetăţenii, ca să contracareze iniţiativa ungară?, se întreabă cotidianul. Întrebarea este cu atât mai justificată cu cât atunci când, în 1993, s-a dezmembrat Cehoslovacia, Slovacia a permis dubla cetăţenie, în timp ce Cehia a interzis-o.
Pe plan strict juridic, hotărârea slovacă pare total legitimă.

Slovacii spun că această hotărâre a ungurilor este o provocare, un mod de reafirmare a faptului că legăturile de sânge şi de istorie primează asupra celor civice şi teritoriale. De ambele părţi, confruntarea are loc pe plan politic.
Ungaria şi Slovacia sunt amândouă membre ale UE, ele împart o cetăţenie europeană comună. Dar ce importanţă are acest lucru?. Desigur, cetăţenia europeană se adaugă celei naţionale, nu o înlocuieşte.

Atât timp cât cetăţenii europeni sunt dominaţi de dispoziţii naţionale atât de conflictuale precum cele din acest caz ungaro-slovac, cetăţenia europeană nu rămâne doar o cochilie goală?, conchide ziarul.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata