Tinerii din Grecia, în căutare de oportunităţi în străinătate

Un număr tot mai mare de tineri absolvenţi de facultate părăsesc Grecia, în contextul în care recesiunea tot mai profundă afectează o piaţă a locurilor de muncă deja mutilată de o cultură consolidată a corupţiei, iar perspectivele de redresare nu sunt bune.

Datoria naţională, estimată la 300 de miliarde de euro, este mai mare decât PIB-ul Greciei, ceea ce sugerează că stau în faţă ani de austeritate bugetară, relevă un articol publicat în ediţia de marţi a cotidianului The New York Times.
Potrivit unui sondaj publicat luna trecută, 7 din 10 absolvenţi de facultate greci doresc să lucreze în străinătate. 4 din 10 caută activ locuri de muncă în exterior sau urmăresc continuarea pregătirii pentru a pătrunde pe piaţa muncii din străinătate.

Sondajul, efectuat de compania KAPA Research pentru To Vima, un ziar de centru-stânga, a intervievat 5.442 de greci cu vârsta cuprinsă între 22-35 de ani.
Unii dintre ei pleacă deoarece simt că uşile le sunt închise în Grecia, iar pentru mulţi care caută primul loc de muncă după absolvirea facultăţii, aceste uşi nu s-au deschis niciodată.

Cele mai recente cifre oficiale arată că şomajul în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15- 24 de ani a fost 29,8% în luna iunie, comparativ cu aproximativ 20% în Uniunea Europeană. S-a constatat o îmbunătăţire de la 32,5%, în mai. Pentru grecii cu vârsta cuprinsă între 25-34 de ani, cifra a fost de 16,2% în iunie, crescând de la 11.8 %, în 2009. Şomajul global a fost de 11,6%, faţă de 8,6%.

În anii 1950 şi 1960, mii de persoane au părăsit Grecia pentru a căuta o viaţă mai bună în SUA, Australia sau Europa. În timpul boom-ului anilor 1980 şi 1990, după ce Grecia a aderat la UE, mulţi s-au reîntors la o economie înfloritoare. Mândria generată de organizarea Jocurile Olimpice de la Atena, în 2004, a stimulat şi mai multe mii de greci să revină acasă.

Dar, ca şi în Irlanda, euforia nu a durat. În 2008, au apărut primele semne ale recesiunii. La începutul lui 2010, criza datoriilor a determinat Grecia să caute 110 miliarde de euro în garanţii de împrumut de la Fondul Monetar Internaţional şi UE, care au cerut în schimb o serie de reduceri bugetare. Acum, se pare că ţara este în pragul unui nou val de emigrare, având în frunte tinerii absolvenţi de facultate.

„Astăzi, oamenii care pleacă din Grecia nu se duc să spele vase la Astoria”, a spus Georgios Pagoulatos, profesor asociat la Universitatea de Economie şi Afaceri din Atena. „Sunt absolvenţi de studii universitare la New York, care au ales să rămână şi să lucreze acolo”, a precizat el. Ar putea avea loc un exod de creiere dacă tinerii talentaţi văd puţine perspective în Grecia, a avertizat el.

Un alt motiv pentru valul de emigrare, a mai explicat Pagoulatos, este nemulţumirea publică crescândă generată de scandalurile de corupţie din 2008, care au zguduit guvernul conservator anterior.
„Există un sentiment general de criză, de societate blocată, de sistem politic incapabil să funcţioneze – şi un număr tot mai mare de oameni au încetat să mai creadă în viitorul ţării”, a subliniat Pagoulatos.

Guvernul a încercat să-i convingă pe angajatori să angajeze tineri reducând salariul minim lunar la 590 de euro de la 700 de euro şi prin subvenţionarea contribuţiilor la asigurările sociale ale angajatorilor pentru lucrătorii noi.
Yannis Stournaras, directorul Fundaţiei pentru Cercetare Economică şi Industrială a salutat aceste măsuri, dar a spus că ele vor eşua dacă guvernul nu stimulează creşterea prin încurajarea investiţiilor în proiecte de dezvoltare la scară mare, cum ar fi renovarea aeroporturilor din ţară şi consolidarea fermelor eoliene şi parcurilor de energie solară.

Unii experţi spun că piaţa forţei de muncă din Grecia nu poate primi toţi absolvenţii de facultate. Ilias Kikilias, care conduce agenţia de angajare de stat OAED, a declarat că au existat prea mulţi absolvenţi într-o economie in derivă, care a generat prea puţine locuri de muncă.
Datele agenţiei arată că 600.000 de absolvenţi au intrat pe piaţa forţei de munca în ultimii 15 ani, dar s-au creat numai 250.000 de locuri de muncă, cele mai multe în sectorul de stat umflat.

Chiar şi acest rezervor de potenţiale locuri de muncă este in declin, deoarece guvernul a îngheţat angajările iar afacerile sunt în scădere sau şi-au mutat unele operaţiuni în afara ţării.
O altă problemă, potrivit unui studiu realizat de economiştii din domeniul forţei de muncă, este că cele mai multe posturi din sectorul privat sunt pentru muncitori de nivel mediu calificaţi, nu pentru absolvenţi de facultate.

„Două treimi dintre absolvenţii de facultate caută locuri de muncă acordate de obicei celor cu diplome de liceu”, a declarat Kikilias, co-autor al studiului. Astfel de lucrători necalificaţi se confruntă cu o competiţie nu numai din partea absolvenţilor de facultate ci şi a imigranţilor plătiţi mai puţin. Mai multe cursuri de formare ar putea ajuta, spune Glenda Quintini, autoarea unui raport al OECD privind şomajul în rândul tineretului grec.

Dar majoritatea economiştilor sunt de acord că fluxul emigraţiei în rândul tinerilor greci nu se va reduce până când nu vor fi abordate defectele structurale ale economiei şi nu se va relua creşterea. Întrebarea este cât timp va dura acest proces.
„Reformele nu vor începe să dea roade până în 2012,” a afirmat profesorul Pagoulatos. „Având în vedere aceste incertitudini, cât de mulţi tineri greci vor dori să aştepte doi ani?”, se întreabă el.

Loading...

Citește și
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.