EUR
4,85 RON
(+0.06%)
USD
4,36 RON
(-0.07%)
GBP
5,39 RON
(+0.01%)
CHF
4,54 RON
(+0.06%)
BGN
2,48 RON
(+0.16%)
BYN
1,81 RON
(-0.07%)
CAD
3,17 RON
(-0.03%)
RSD
0,04 RON
(+0.07%)
AUD
2,91 RON
(-0.51%)
JPY
0,04 RON
(+0.17%)
CZK
0,18 RON
(-0.03%)
INR
0,06 RON
(-0.15%)

România riscă să aibă probleme cu finanţarea datoriei în noiembrie 2010

România s-a pus într-o poziţie dificilă prin refuzul de a vinde obligaţiuni la un randament mai mare de 7% şi riscă să se confrunte cu dificultăţi în luna noiembrie 2010 când ar putea să ajungă în situaţia să plătească randamente semnificativ mai mari, comentează Reuters.

Guvernul de la Bucureşti se chinuie să adopte măsurile de austeritate necesare pentru menţinerea acordului de împrumut cu Fondul Monetar Internaţional, ceea ce împinge în sus dobânzile pe piaţă.
Cu toate acestea, Ministerul de Finanţe a refuzat să accepte dobânzi mai mari cerute de investitori, susţinând că măsurile de austeritate vor conduce la reducerea dobânzilor, iar, între timp, va putea găsi finanţare pe pieţe externe.

Numirea unui nou ministru de Finanţe, Gheorghe Ialomiţianu, nu a schimbat această strategie, însă situaţia ar putea să se schimbe dacă luna viitoare FMI va decide că guvernul trebuie să rezolve problema arieratelor. Soluţionarea acestei probleme va pune guvernul în situaţia în care nu va mai putea ignora cererile pieţelor financiare locale.

‘Nevoile de finanţare vor fi foarte mari şi arieratele vor creşte, dacă autorităţile nu-şi modifica strategia actuală’, a declarat economistul-şef al ING Bank, Nicolaie Alexandru-Chidesciuc.
Potrivit acestuia, după ce Ministerul de Finanţe va renunţa la pragul de şapte procente, randamentele ar putea creşte până la opt procente şi chiar mai mult. Deja pe piaţa secundară majoritatea bondurilor au un randament de 7,25 de procente, faţă de niveluri mai mici de şase procente, în luna aprilie.

Luna trecută, FMI a anunţat că nu va mai permite României să depăşească ţinta de arierate, condiţionând eliberarea unei noi tranşe din acordul de împrumut de plata unor arierate în valoare de două miliarde de lei până la finele lunii septembrie.
Analiştii estimează că guvernul de la Bucureşti va îndeplini această cerinţă, însă alte arierate în valoare de două miliarde de lei ar urma să se acumuleze şi vor trebui plătite imediat după următoarea vizită a misiunii FMI, în lunile octombrie-noiembrie.

De asemenea, România trebuie să rostogolească în luna noiembrie obligaţiuni în lei şi euro în valoare de peste şapte miliarde de lei, dar şi să acopere un deficit bugetar lunar mediu de trei miliarde de lei.
Acest total de 13-14 miliarde lei este apropiat de nivelul obligaţiunilor vândute pe întreaga perioadă a lui 2008. Guvernul de la Bucureşti încearcă să compenseze cu emisiuni de euroobligaţiuni, în cazul cărora randamentele sunt mai mici cu aproape două puncte procentuale.

În plus, autorităţile pot strânge bani şi prin fonduri de urgenţă sau prin acorduri bilaterale cu băncile locale, însă analiştii avertizează că acest lucru nu se poate întâmpla în fiecare lună.
‘Pentru emiterea de bonduri denominate în valută sau emiterea pe pieţele externe există o limită superioară’, a declarat analistul Barclays Capital, Daniel Hewitt. ‘Dacă vor încerca să emită mai mult vor sesiza că întâmpină dificultăţi crescute din motive ce ţin de ofertă şi cu costuri din ce în ce mai mari’, a adăugat analistul.

Chiar dacă randamentele au crescut de la nivelul de sub şase procente înregistrat în luna aprilie, ca urmare a inflaţiei şi a situaţiei politice instabile, ele sunt în continuare mult sub nivelurile record de peste 14 procente înregistrate anul trecut, în perioada colapsului guvernului.
În plus, în prezent România este lăudată pentru măsurile de austeritate şi are una dintre cele mai scăzute datorii în raport cu PIB din Europa, ceea ce înseamnă că în acest an nu va avea probleme în a găsi finanţare, atâta timp cât respectă cerinţele FMI.

Deocamdată, băncile locale sunt interesate să finanţeze guvernul, însă Daniel Hewitt crede că investitorii străini vor aştepta până când Ministerul de Finanţe va ceda presiunilor şi va accepta randamente mai mari.
În situaţia în care ministerul va refuza să accepte dobânzi mai mari şi va prefera să emită obligaţiuni cu maturitatea de până la şase luni, analiştii cred că MFP ar putea ajunge într-o situaţie şi mai dificilă, deoarece nevoile de finanţare lunare vor creşte anul viitor până la opt miliarde de lei, de la 4-5 miliarde de lei în prezent.

‘În situaţia în care ajung în această situaţie, ar putea fi nevoiţi să găsească noi finanţări de la FMI’, a declarat analistul Danske Bank, Lars Christensen. Boardul Fondului Monetar Internaţional (FMI) va discuta pe 24 septembrie rezultatele celei de-a cincea misiuni de evaluare a performanţelor economice ale României, în conformitate cu Acordul Stand-By.

Unul dintre documentele necesare pentru ca Boardul FMI să finalizeze discuţiile privind evaluarea performanţelor României şi să elibereze cea de-a şasea tranşă a împrumutului este Scrisoarea Suplimentară de Intenţie.
Guvernul a aprobat semnarea documentului menţionat, în care, conform declaraţiilor ministrului Finanţelor Publice, Gheorghe Ialomiţianu, sunt şi două condiţii, una legată de arierate, care se ridică la 1,95 miliarde de lei, iar alta de aprobarea Legii pensiilor.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata