EUR
4,84 RON
(+0.1%)
USD
4,31 RON
(+0.33%)
GBP
5,42 RON
(+0.27%)
CHF
4,48 RON
(+0.52%)
BGN
2,47 RON
(+0.11%)
BYN
1,80 RON
(+0.31%)
CAD
3,19 RON
(+0.42%)
RSD
0,04 RON
(+0.09%)
AUD
2,98 RON
(-0.17%)
JPY
0,04 RON
(+0.65%)
CZK
0,18 RON
(-0.05%)
INR
0,06 RON
(+0.74%)

„Unul pentru toţi şi toţi pentru unul”, noul principiu al UE privind piaţa europeană a gazului

Uniunea Europeană a demarat procedurile de adoptare a ‘Legii privind securitatea livrărilor de gaz’, proceduri care s-ar putea finaliza până la sfârşitul acestui an. Punerea în aplicare a prevederilor noii legi, care stabileşte în mod concret acţiunile ‘împotriva ţărilor nemembre ale UE’, este menită să unească piaţa europeană a gazului după principiul ‘toţi pentru unul şi unul pentru toţi’.

Legea nu conţine prevederi făţiş antiruseşti, însă ca spirit contravine strategiei Rusiei în domeniul gazului, sunt de părere experţii. În textul noului proiect de lege, votat marţi de 90 la sută dintre membrii Parlamentului European, se spune că regulile propuse ar trebui să garanteze un acces egal la livrările de gaz pentru toţi consumatorii din ţările membre ale UE.

Securitatea energetică va fi asigurată de ‘depozite subterane şi livrări de gaz suplimentare, de majorarea capacităţi conductelor şi de alte măsuri’. De asemenea, securitatea energetică va fi asigurată prin unirea aşa-ziselor ‘insule de pe piaţa gazului’, ţări care sunt, practic, izolate de restul statelor membre ale UE din cauza livrărilor doar de gaz rusesc şi doar într-o singură direcţie. Astfel de state sunt, de exemplu, ţările baltice.

Legea enumeră măsuri menite să consolideze ‘interdependenţa şi întrepătrunderea’ dintre ţările membre ale UE, prin intermediul creării unei infrastructuri care să permită livrarea de gaz în ambele direcţii (mişcare reversivă). De exemplu, este planificat ca Polonia să fie unită de republicile baltice, Irlanda – de Marea Britanie, Danemarca – de Suedia, Germania – de Cehia şi de Slovacia.
Ţări precum România, Franţa şi Polonia au intrat în două zone concomitent, în timp ce Germania şi Franţa – în 3. Aceste zone ar urma să asigure securitatea energetică a ţărilor, în cazul apariţiei de situaţii extraordinare.

În lege, astfel de situaţii sunt considerate cele în care se înregistrează temperaturi critice timp de cel puţin 7 zile consecutiv, o cerere extrem de mare la gaz timp de cel puţin 30 de zile sau perturbarea, în condiţii obişnuite de iarnă, a activităţii unuia dintre tronsoanele de bază ale infrastructurii UE (cum s-a întâmplat, de exemplu, în timpul războiului ruso-ucrainean al gazelor din 2009).

Toate aceste riscuri, se spune în lege, se pot înregistra, potrivit statisticilor, nu mai des de o dată în 20 de ani, în pofida faptului că precedentul război ruso-ucrainean al gazului fusese în 2006, iar cel ruso-belarus în 2004, aminteşte Kommersant. Noua lege prevede şi trei etape de reacţionare la situaţii de criză: ‘sistemul timpuriu de atenţionare’, ‘alarma’ şi ‘situaţia extraordinară’ propriu-zisă.

În ultimul caz, legea prevede asigurarea pentru toţi consumatorii din UE a accesului la depozitele de gaz subterane de pe teritoriul Uniunii, timp de 30 de zile. Se admit, de asemenea, ‘acţiuni comune împotriva ţărilor nemembre ale UE’.
Legea nu stipulează exact ce presupun asemenea acţiuni, însă, în prezentarea acestui proiect de lege, deputatul european din partea Spaniei, Alejo Vidal-Quadras, a declarat că ‘dacă măsurile în cadrul respectivei legi vor fi luate repede şi eficient, acest lucru va constitui un puternic semnal că, în ceea ce priveşte livrările de gaz, Europa acţionează după principiul ‘unul pentru toţi şi toţi pentru unuľ’.

Reprezentanţii guvernului rus şi cei ai Gazprom nu au făcut, deocamdată, comentarii pe marginea noii legi a UE. Recent, însă, managerii monopolului rus au pus sub semnul întrebării însăşi posibilitatea creării unei pieţe comune a gazului în UE, în condiţiile existenţei unor preţuri diferenţiate pentru gazul livrat.
Astfel analistul rus Mihail Korcemkin afirmă că ‘în mod direct documentul nu conţine prevederi anti-Gazprom, însă spiritul proiectului de lege contravine strategiei Rusiei în domeniul gazului’. Rusia desfăşoară o politică a preferinţelor şi a acordurilor separate cu ţări membre ale UE, în timp ce noua lege propune coordonarea acţiunilor tuturor ţărilor din Uniune, explică expertul.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata