Relaţiile dintre România şi Bulgaria, la fel de nedezvoltate ca regiunile lor de graniţă

Chiar şi cu un milion de turişti români în Bulgaria şi cu poliţişti români care patrulează staţiunile bulgăreşti, relaţiile bulgaro-române continuă să fie la fel de nedezvoltate ca regiunile lor de graniţă, scrie ziaristul bulgar Ivan Dikov într-un editorial pentru Novinite.

Săptămâna trecută a fost una destul de interesantă pentru relaţiile bulgaro-române, odată cu împlinirea a 70 de ani de la Tratatul de la Craiova, prin care România a cedat Bulgariei partea sudică a Dobrogei. Această aniversare s-a suprapus în mare măsură cu vizita preşedintelui român Traian Băsescu în Bulgaria, fără ca cele două evenimente să aibă vreo legătură, deşi poate că ar fi trebuit, menţionează comentatorul bulgar.

Preşedintele bulgar Gheorghi Pârvanov l-a primit pe omologul său român joi la Sofia, iar a doua zi a mers direct în oraşul Dobrici, din nord-estul ţării, unde a luat parte la festivităţile care marcau cedarea Dobrogei de Sud Bulgariei. Pârvanov a spus aceleaşi lucruri, atât la Sofia, în timpul conferinţei de presă cu Băsescu, cât la Dobrici, în prezenţa oamenilor din Cadrilater – şi anume că Bulgaria şi România ar trebui să îşi consolideze integrarea.

Citeste si:  Vrei să fii fericit? Rămâi ancorat în prezent cu ajutorul tehnologiei

De fapt, relaţiile dintre cele două state rămân similare celor din zilele Războiului Rece atunci când Bulgaria şi România au fost din nou în acelaşi ‘bloc’ şi când, după cum remarca un manual de istorie bulgar, relaţiile erau ‘apropiate, fără a fi deosebit de cordiale’.
La rândul său, preşedintele Traian Băsescu a declarat la Sofia că Bulgaria şi România au nevoie, printre altele, de poduri, hidrocentrale pe Dunăre, şi s-a declarat încrezător, alături de omologul său bulgar, în Strategia UE pentru Regiunea Dunării.

Mai multe lucruri sunt în neregulă aici, notează Dikov. De ce trebuia ca Băsescu să străbată tot drumul până la Sofia pentru a-şi întâlni omologul bulgar, dacă Pârvanov se afla în Cadrilater, destul de aproape de Bucureşti? Evident, la Sofia, nu s-a menţionat nimic despre aniversarea cedării Cadrilaterului, iar la Dobrici, nimic despre întâlnirea dintre Pârvanov şi Băsescu la Sofia, comentează ziaristul bulgar.

Citeste si:  Bărbaţii vor trăi în curând mai mult decât femeile

Cei doi preşedinţi ar fi trebuit să se întâlnească la Dobrici sau la Craiova, crede Dikov, în condiţiile în care Tratatul de la Craiova nu marchează un transfer de teritoriu, ci o soluţionare a tuturor problemelor teritoriale şi de populaţie dintre cele două ţări, care, în acest fel, au renunţat la toate pretenţiile pe care le aveau asupra celeilalte.
În al doilea rând, chiar trebuie să aşteptăm până când UE pune la punct o Strategie pentru Regiunea Dunării pentru a ne putea integra economiile, în beneficiul reciproc? Acum, deoarece suntem în cele din urmă în UE, Bulgaria şi România trebuie să acţioneze mult mai energic pentru atingerea acestor obiective.

Din perspectiva bulgară, remarcă Dikov, singurul lucru uimitor în privinţa atitudinii românilor este că, încă de la începutul negocierilor de aderare la UE, a existat o maliţiozitate idioată de fiecare dată când Bulgaria primea trei bătăi pe umăr, iar România două.
A existat acest spirit de competiţie nesănătoasă (a se citi: de invidie, gelozie), pentru unele laude semi-inutile din partea unor eurocraţi din clădirea Berlaymont (sediul Comisiei Europene – n.red.), pentru cine ar trebui să găzduiască rachetele şi cine sistemul radar al sistemului antirachetă american din Europa sau mai recent, pentru cine va gestiona mai bine problema romilor pentru a adera mai întâi la spaţiul Schengen.

Citeste si:  Schwarzenegger i-a arătat lui Medvedev cum să se antreneze la sala de forţă

Ambele ţări se confruntă cu aceleaşi probleme şi singura speranţă într-adevăr decentă pentru viitorul lor este integrarea – pe baza avantajului comun şi a înţelegerii, respectului şi aprecierii reciproce. Poate că în 2020 sau în 2030, scrie Dikov, vor exista cinci noi poduri peste Dunăre, viitorii preşedinţi vor aniversa împreună anii trecuţi de la Tratatul de la Craiova, iar oamenii vor merge pentru un picnic dintr-o ţară în alta. Există însă o mulţime de lucruri care trebuie făcute pentru ca toate acestea să se întâmple.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

close