EUR
4,80 RON
(0%)
USD
4,42 RON
(-0%)
GBP
5,73 RON
(+0.05%)
CHF
4,52 RON
(+0.03%)
BGN
2,45 RON
(0%)
BYN
2,00 RON
(+0.42%)
CAD
3,34 RON
(-0.01%)
RSD
0,04 RON
(+0.06%)
AUD
2,93 RON
(+0.11%)
JPY
0,04 RON
(0%)
CZK
0,19 RON
(0%)
INR
0,06 RON
(0%)

 

Proiectul Besson creează două categorii de cetăţeni

Proiectul de lege referitor la imigraţie, al şaselea pe acelaşi subiect din 2002, condiţionează accesul la cetăţenia franceză de semnarea unei carte a drepturilor şi obligaţiilor cetăţenilor.

Cei care vor să obţină cetăţenia franceză vor semna această cartă, pentru ca autorităţile să fie sigure că aceştia aderă la principiile şi valorile esenţiale ale Republicii, nu doar le cunosc, scrie ziarul Le Monde, care publică punctul de vedere al lui Bernard Rullier, membru al comisiei naţionale consultative a drepturilor omului, reprezentant al Federaţiei protestante din Franţa.

Prin semnarea preconizată, dar şi graţie unui interviu cu un agent al statului, se va putea controla asimilarea celui care solicită cetăţenia franceză. Această cartă le va fi înmânată în cadrul ceremoniei de acordare a cetăţeniei franceze, în prezenţa parlamentarilor.
Când această propunere a fost prezentată în ianuarie, în contextul dezbaterii despre identitatea naţională, ea se adresa tuturor tinerilor majori. Ea nu se referă acum decât la naturalizaţi. Se pare că ministrul nu a evaluat amploarea propunerii sale, notează semnatarul articolului.

Această dispoziţie face într-adevăr o diferenţiere pe viaţă şi fără precedent între cetăţeni, în funcţie de cetăţenia lor, de origine sau dobândită. Celor născuţi francezi nimeni nu le-a cerut vreodată să semneze Declaraţia drepturilor omului şi cetăţeanului din 26 august 1789, Preambulul din 1946 sau orice alt text care promovează valorile Republicii. Cei care dobândesc cetăţenia vor semna în schimb această cartă a (bunului) cetăţean francez.

Ea va fi redactată de autoritatea de reglementare, deoarece va fi vorba de un decret al Consiliului de stat. Pentru prima dată de la Carta din 1814, guvernul va redacta, el singur, un text care prevede libertăţi fundamentale.
O altă ruptură majoră este următoarea: în tradiţia republicană, nu se recunosc în principiu decât drepturile. Naturalizaţii vor avea, doar ei, şi obligaţii. Celor născuţi francezi nu li se cere nimic; celor care au cerut să fie francezi, li se impune respectarea unor obligaţii specifice, altfel li se va retrage cetăţenia.

Logica procesului permite retragerea cetăţeniei celor care nu au cunoscut bine clauzele contractului, în special obligaţiile. Guvernul va fi cel care va aprecia dacă un cetăţean de origine străină respectă obligaţiile stabilite unilateral.
Vom avea astfel două categorii de cetăţeni, relevă Rullier: cei născuţi în Franţa, care au numai drepturi, şi cei deveniţi francezi, care nu numai că nu vor avea neapărat aceleaşi drepturi, ci vor fi singurii care vor avea obligaţii.

Principiul egalităţii le conferă totuşi tuturor cetăţenilor, indiferent de origine, aceleaşi drepturi. Acest principiu va fi sfidat tocmai prin validarea existenţei a două categorii de cetăţeni, ceea ce constituie o atingere inaceptabilă la adresa concepţiei universale a cetăţeniei pe care se bazează Franţa din 1789, conchide Bernard Rullier.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata