EUR
4,84 RON
(+0.1%)
USD
4,31 RON
(+0.33%)
GBP
5,42 RON
(+0.27%)
CHF
4,48 RON
(+0.52%)
BGN
2,47 RON
(+0.11%)
BYN
1,80 RON
(+0.31%)
CAD
3,19 RON
(+0.42%)
RSD
0,04 RON
(+0.09%)
AUD
2,98 RON
(-0.17%)
JPY
0,04 RON
(+0.65%)
CZK
0,18 RON
(-0.05%)
INR
0,06 RON
(+0.74%)

PE se simte şantajat de SUA în problema dezvăluirii datelor

Reprezentanţi ai agenţiilor de securitate din SUA doresc concesii suplimentare din partea UE pentru a asigura accesul liber la computerele poliţiei, la transferuri bancare şi date privind pasagerii curselor aeriene, în lupta împotriva terorismului. Dar membri ai Parlamentului European (PE) au declarat că se vor opune demersurilor, informează Der Spiegel.

Armata de diplomaţi ai Washingtonului din Europa a lansat ofensiva pe ţări. Pas cu pas, şi în mare parte în mod neobservat de către public, SUA au făcut presiuni pentru dispoziţii similare într-o serie de capitale europene.
Cel mai recent succes al Washingtonului a fost obţinut la Viena, săptămâna trecută: guvernul austriac a declarat că este gata sa acorde agenţiilor de securitate din SUA acces gratuit la computerele poliţiei sale, completate cu date privind ADN-ul şi amprentele digitale şi un registru penal.

Acesta nu este însă singurul front pe care este activ Washingtonul. Cu câteva zile în urmă, guvernul american a anunţat o legislaţie concepută pentru a facilita monitorizarea noilor mijloace de comunicare, cum ar fi Twitter şi Facebook, precum şi tehnologii moderne precum BlackBerry şi Skype.
Aproape simultan, Trezoreria SUA a prezentat un proiect de lege care va permite agenţiilor de securitate acces liber la detaliile tuturor transferurilor de bani efectuate prin intermediul băncilor sau cardurilor.

Miniştrii europeni de interne au manifestat înţelegere, cel puţin până acum, faţă de astfel de cereri, deoarece au de profitat de pe urma activităţii autorităţilor americane, care uneori împărtăşesc informaţii secrete pe care anchetatorii europeni nu ar putea spera să le obţină altfel.
De aceea, subliniază Der Spiegel, problemele au fost păstrate la un nivel prietenos şi de cooperare de către miniştrii europeni de interne reuniţi joi, la Luxemburg, împreună cu reprezentanţi ai Departamentului american pentru Securitate Internă şi alte agenţii pe tema ameninţării teroriste şi a măsurilor de combatere a terorismului.

Indiferent de întelegerea manifestată de cercurile de securitate ale UE faţă de cererile Washingtonului, acum sunt nevoiţi să ţină seama şi de adversarii din propria lor tabără, care complică şi mai mult problema – membrii Parlamentului European (PE).
Mulţi parlamentari care se ocupă de protecţia datelor şi probleme de securitate internă sunt indignaţi. „Americanii vor să ne şantajeze”, a declarat Alexander Alvaro, purtător de cuvânt pe probleme de afaceri interne al Partidului Liber Democrat (FDP) din Germania, în PE.

Americanii au devenit „ca o caracatiţă de date”, a spus el, precizând că europenii nu vor coopera şi că „se vor apăra”. Sophie Alvaro, colega sa olandeză din partidul „in’t Veld”, a fost şi ea revoltată: „Americanii cred că totul este permis.”
Într-o scrisoare adresată preşedintelui Comisiei Europene, liberalii au făcut apel la acesta să „clarifice de urgenţă” detaliile cu privire la intenţiile guvernului SUA şi să informeze imediat PE.

Jan Philipp Albrecht, expert în afaceri interne pentru Partidul Verde din Germania a cerut ca „Comisia Europeană să le arate Statelor Unite unde le este locuľ’. Comentarii de acest gen ar fi provocat anterior doar câteva zâmbete – PE nu a avut niciodată un cuvânt de spus în astfel de probleme, relevă Der Spiegel. Lucrurile s-au schimbat însă atunci când Tratatul de la Lisabona a intrat în vigoare, la 1 decembrie 2009, iar acum PE are un cuvânt decisiv de spus în numeroase probleme.

Faptul că parlamentarii iau acest nou rol foarte serios, mai ales atunci când vine vorba de protecţia datelor, a reieşit clar atunci când au blocat aşa-numitul acord „SWIFT” luni de zile.
În secret şi ilegal la început, iar ulterior şi cu acordul guvernelor din UE, autorităţile americane au monitorizat transferurile bancare ale zeci de mii de cetăţeni europeni ani de zile, ca parte a operaţiunii sale antiterorism.

Acest lucru a fost făcut prin intermediul accesului la computerele Societăţii pentru Telecomunicaţii Mondiale Financiare Interbancare (SWIFT). Compania belgiană procesează transferuri de bani între circa 8.000 de instituţii financiare din peste 200 de ţări. Fiind în mare parte necontrolată, americanii au fost capabili să se folosească de date, în timp ce guvernele europene şi miniştrii lor de interne nu au crezut că a fost un lucru rău.

Unii parlamentari europeni nu au vrut însă să fie complici. La început puţini, apoi mai mulţi şi în final aproape toţi membrii PE şi-au unit forţele pentru a împiedica procesul luni de zile.
Washingtonul a fost forţat să accepte standardele europene de protecţie a datelor. De exemplu, oficialii americani trebuie să precizeze acum motivele concrete de suspiciune atunci când solicită să vadă transferurile financiare ale unui cetăţean european.

Ei trebuie să tolereze chiar o entitate de supraveghere a UE în propriile birouri de informaţii bancare din Washington. De aceea Washingtonul pregăteşte noi legi, suspectează experţii.
Un acord între UE şi SUA privind schimbul de date legate de pasagerii curselor aeriene – „Passenger Name Records (PNR)” în jargonul guvernului SUA – va fi reînnoit. Acordul permite Departamentului american de Securitate Internă acces la bazele de date ale companiilor aeriene europene, precum şi la informatiile pe care le deţin despre clienţii lor.

Miniştrii de interne din Europa trebuie să obţină însă aprobarea PE. „Pot garanta ca nu o vor primi pentru un acord similar celui vechi”, a spus politicianul olandez din „in’t Veld”. Numai în cazuri limitate de suspiciune întemeiată o companie aeriană ar trebui să fie forţată să predea date privind clienţii săi, a spus ea. Şi stocarea datelor ar trebui să fie restricţionată iar SUA împiedicate să facă transfer de date către guverne ale unor terţe părţi.

Mulţi parlamentari au sentimentul că sunt păcăliţi. Dacă SUA semnează mai întâi un acord cum ar fi SWIFT iar apoi încearcă să-l răstălmăcească în alte moduri, sau dacă Washingtonul forţează prin metode ce nu sunt posibile la nivelul UE, şantajând guverne naţionale, unul câte unul, atunci de ce ar mai trebui să continue negocierile? se întreba preşedinta comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne din PE.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata