EUR
4,84 RON
(+0.1%)
USD
4,31 RON
(+0.33%)
GBP
5,42 RON
(+0.27%)
CHF
4,48 RON
(+0.52%)
BGN
2,47 RON
(+0.11%)
BYN
1,80 RON
(+0.31%)
CAD
3,19 RON
(+0.42%)
RSD
0,04 RON
(+0.09%)
AUD
2,98 RON
(-0.17%)
JPY
0,04 RON
(+0.65%)
CZK
0,18 RON
(-0.05%)
INR
0,06 RON
(+0.74%)

Eşecul planează asupra conferinţei internaţionale din Japonia privind biodiversitatea

Peste 190 de ţări participă începând de luni, pentru două săptămâni, la Nagoya, în Japonia, la o conferinţă internaţională sub egida ONU, destinată eforturilor de a pune capăt dispariţiei unor specii de plante şi animale din întreaga lume, scrie Der Spiegel în ediţia de luni, subliniind însă că asupra conferinţei planează spectrul eşecului.

Ca şi negocierile internaţionale privind clima, încheiate cu un fiasco anul trecut, la Copenhaga, discuţiile despre biodiversitate de la Nagoya ar putea sfârşi într-un impas politic, pe măsură ce situaţia din numeroase ecosisteme din întreaga lume se înrăutăţeşte.
Deja 20% dintre cele 380.000 de specii de plante ale planetei sunt în pericol de dispariţie, în primul rând din cauza distrugerii habitatului, cauzată de populaţia lumii în creştere.

De asemenea, dintre cele 5.490 de specii de mamifere, 1.130 sunt ameninţate, iar 70% din populaţia piscicolă la nivel global este ameninţată cu dispariţia din cauza pescuitului excesiv. Este o listă de eşecuri pe care comunitatea internaţională a sperat să le evite.

În 2002, lumea a căzut de acord să ia în serios valul tot mai mare de extincţii folosind Convenţia privind biodiversitatea biologică (din 1992) drept cadru care solicita protecţia biodiversităţii, utilizarea durabilă a resurselor naturale şi distribuirea echitabilă a profiturilor obţinute din recolta resurselor genetice. În urmă cu 8 ani, comunitatea internaţională a stabilit o serie de obiective fără caracter obligatoriu pentru protejarea biodiversităţii.

Ideea presupunea adoptarea de măsuri regionale, naţionale şi internaţionale pentru a încetini decisiv rata de pierdere a speciilor. Însă obiectivele nu au fost îndeplinite, iar summitul de la Nagoya va marca acum sfârşitul acestui proces regretabil, potrivit Der Spiegel. În ultimele săptămâni, Tokyo s-a angajat într-o diplomaţie intensă într-un ultim efort de a evita un eşec de tipul celui văzut la Copenhaga.

Comunitatea internaţională are ca scop stabilirea unor obiective noi, mai precis a unui total de 20 de obiective concrete menţionate în documentul în curs de negociere. Convenţia urmăreşte, de asemenea, să se convină asupra unei strategii, asigurându-se că obiectivele sunt îndeplinite până în 2020. Ecologiştii au lăudat intenţiile bune ale documentului, deşi mai multe pasaje rămân în paranteze, un indiciu clar că textul este subiectul unor dezbateri internaţionale aprinse.

Însă summitul este umbrit de nevoia urgentă de acţiune. O echipă de cercetători condusă de Charles Perrings de la Arizona State University a susţinut în revista „Science” de săptămâna trecută că primele măsuri concrete de protecţie a biodiversităţii ar trebui implementate cu mult înainte de 2020. Articolul susţine că probleme cum ar fi pescuitul excesiv, poluarea apelor şi introducerea unor specii străine în ecosistemele sensibile trebuie urgent abordate.

Aspectele implicate sunt, cu toate acestea, complicate, consideră publicaţia germană. Nu este suficient să se desemneze pur şi simplu zonele ameninţate drept noi parcuri naţionale.
Ţările bogate trebuie să privească cu atenţie la subvenţiile agricole şi să ia măsuri pentru a reduce pescuitul excesiv, în timp ce ţările mai sărace au nevoie de asistenţă financiară pentru protejarea ecosistemelor pe cale de dispariţie.

Potrivit comisiei de mediu din Parlamentul European, aproximativ 3 miliarde de euro sunt cheltuiţi în fiecare an pe protejarea biodiversităţii, sumă care, susţin cei implicaţi, nu va fi mai fi suficientă în viitor.
Într-adevăr, la Nagoya, ca şi la Copenhaga, discuţia se focalizează în primul rând pe bani. Brazilia, spre exemplu, a propus o creştere de o sută de ori a sumei destinate conservării biodiversităţii – şi sugerează că această conferinţă va eşua dacă un astfel de obiectiv nu va fi îndeplinit.

Întâlnirea de la Nagoya ar putea eşua însă şi dintr-un alt motiv. După 20 de ani de discuţii, întâlnirea ar urma să se soldeze cu un acord menit să combată bio-pirateria. Protocolul ABS (‘Access and Benefit Sharing’) este destinat garantării faptului că ţările bogate nu exploatează pur şi simplu resursele genetice ale ţărilor mai sărace.
Pentru o lungă perioadă de timp, se părea că Protocolul ABS va fi semnat la Nagoya, însă luni, la începerea summitului, nu era clar că va fi convenit cu această ocazie.

În cazul în care protocolul ABS nu va semnat, summitul ar putea sfârşi prin a fi văzut ca un eşec complet. În plus, la summit, lipseşte leadershipul international. La fel ca şi la Copenhaga, Statele Unite nu joacă un rol productiv în discuţii. Într-adevăr, deşi SUA au semnat Convenţia, ele nu au ratificat-o, alăturându-se astfel Vaticanului şi Andorrei, în grupul celor trei state din lume care nu au făcut până acum acest lucru.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata