În Transilvania există mai mult decât Dracula

Într-o încercare de a comunica faptul că România înseamnă mai mult decât legendele despre vampiri, dictatori lacomi, orfelinate neglijate şi chiar gimnaste infatuate, oficialii români din turism mizează pe frumuseţile naturale ale ţării şi pe recompensele patrimoniului cultural.

Oraşele medievale bine conservate, mănăstirile pictate şi ruinele antice dacice ocupă un peisaj care nu a fost încă invadat de turismul de masă. Într-adevar, Transilvania rurală păstrează o calitate ce vine din negura timpurilor, dezvăluind atracţii ce nu pot fi găsite oriunde, se arată într-un amplu reportaj publicat de USA Today în ediţia de joi.

Faptele de viaţă ale lui Vlad Ţepeş sunt puţin ambigue, potrivit publicaţiei menţionate. Nu este vorba atât de mult de mit, stimulat de irlandezul Bram Stoker în romanul din 1897, Dracula, al cărui personaj omonim a fost împrumutat de pe platourile carpatice din centrul României.
Cu toate că unii români ar dori „să înfigă un ţăruş” în inima acestui mit, el nu prezintă semne de moarte, datorită unor fenomene actuale din cultura pop precum trilogia Twilight, „True Blood” şi „The Vampire Diaries” la TV.

Publicaţia americană prezintă câteva atractivităţi ale locurilor. De exemplu, într-un sat de romi, bărbaţi cu bărbi impresionante fac vase din cupru destinate distilării ţuicii. De-a lungul drumurilor cu două benzi care leagă sate vechi de secole, cai care poartă împletituri roşii destinate să îndepărteze blestemele, trag căruţe pline cu produse agricole. Căpiţe de fân sunt răspândite pe câmpuri.

Tarabele din piaţă sunt pline cu brânzeturi proaspete făcute de către vânzători de la turmele lor. Mai sus în munti, urşi, râşi şi lupi mai umblă încă după pradă în păduri de brad.
Călătoria de aventuri, cum o numeşte publicaţia, se îmbogăţeşte tot timpul. În satul Saschiz, fundaţia non-profit ADEPT organizează excursii din sat în sat şi excursii tematice de tip „slow food”, cum ar fi căutarea de trufe cu câini.

„În locul unei plăci cu dinţii lui Dracula, puteţi cumpăra un coş cu gemuri locale de casă”, spune co-fondatorul fundaţiei Adept, Cristi Gherghiceanu, un pic criptic, potrivit USA Today. Totuşi este greu să uiţi de un vampir – cu colţi sau nu – având în vedere marea sa atractivitate.
„Realitatea este că mulţi americani, atunci când se gândesc la România se gândesc la Dracula”, spune Simion Alb, directorul Oficiului Naţional de Turism din New York.

Nu trebuie să-i spui operatorului de turism Eduard Popescu acest lucru: „Americanii sunt înnebuniţi după această legendă. Văd un panou cu Banca Transilvania şi spun: „Stop! Trebuie să facem o fotografie! ” Şi în oraşul următor când văd alt panou cu Banca Transilvania spun: „Eduard, opreşte. Trebuie să facem o poză!”
Sighişoara este consfinţită drept teritoriul adepţilor lui Dracula.

Oraşul de jos este un amestec vesel de clădiri în verde, galben, roz şi albastru din secolul al XVIII-lea, care au fost cruţate de perioada comunistă cenuşie. Oraşul fortificat de sus este remarcabil de bine conservat, cu o primărie din secolul al XIV-lea, turnuri de breaslă, biserici şi o mănăstire.
O propunere din 2001 de a crea un parc tematic Dracula în apropiere a suscitat un asemenea scandal încât proiectul a fost abandonat. Dar controversa a atras mai mulţi vizitatori, spune Hans Bruno Fröhlich, preotul luteran local.

O casă din centrul cetăţii pretinde a fi locul de naştere a lui Vlad Ţepeş, deşi preotul spune că este o structură din anii 1600 iar Vlad murise cu mai bine de un secol de atunci. „Nu că vampirilor le¬ar păsa de timp”, remarcă el. A fost o casă aflată în proprietatea bisericii, pentru vârstnici, atunci când comuniştii au confiscat-o în 1948. După 1989, a intrat pe mâini private. Acum biserica s-a adresat justiţiei pentru a o recupera.

„Dacă vom câştiga, primul lucru pe care îl vom face este să îndepărtăm placa de marmură de afară care spune că este casa lui Vlad Dracul (tatăl lui Vlad Ţepeş)”, spune Fröhlich. „De ce ar trebui să vindem gogoşi atunci când avem lucruri reale?”
Pentru moment, însă, clădirea din piatră găzduieşte la parter un local New Age gen cafenea/magazin de suveniruri/loc de fumat narghilele iar la etaj un restaurant unde supa de roşii este la mare preţ.

Mark Tudose a închiriat un loc unde vinde linguri din lemn sculptate manual, care ilustrează legende româneşti, dintre care niciuna nu are legătură cu vampirii. „Cred că este foarte inteligent să aduci turişti cu mitul Dracula dar este datoria noastră să le spunem turiştilor povestile reale”, spune el. Kitsch-uri cu vampiri pot fi găsite lângă Castelul Bran.

Originea cetăţii aflate la 15 km de oraşul Braşov, datează de la 1377, şi este plauzibil ca Vlad Ţepeş să fi fost aici. Vlad este portretizat ca un conducător feroce şi curajos, care a fost abil în războiul psihologic, dar nu a avut un tip bun de PR, scrie USA Today. Porecla Ţepeş vine de la înclinaţia lui de a-i trage în ţepe de lemn pe duşmanii săi şi a le expune corpurile ca avertisment vizual.

Din 1920 până la preluarea castelului de către comunişti, acesta a fost o reşedinţă regală. Descendenţii care trăiesc în SUA l-au redobândit în 2007. Aproximativ 518.000 de vizitatori au trecut anul trecut prin cele 57 de camere ale sale.
Este, de asemenea, un loc pentru evenimente private, inclusiv o cină romantică în doi, care porneşte de la aproximativ 3.300 dolari. Proprietarii au în vedere instalarea unui apartament într-unul din turnuri pentru oaspeţii de peste noapte.

Directorul de marketing Alexandru Prişcu a afirmat: „Nu este un loc prietenos pe timp de noapte. Este un castel construit în jurul anului 1300, pe un deal, în padure. Este curent şi scârţâie.” Sibiu, un oraş din secolul al XIII-lea, printre cele mai vechi din regiune, completează triunghiul Dracula al Transilvaniei.

Inima sa istorică atractivă este un amestec de alei pietruite şi pieţe largi, încercuită de case în stil saxon cu acoperişuri de ţiglă roşie. Cu 14 muzee şi un festival de teatru sărbătorit anual, Sibiul este mai adecvat pentru „vulturii culturii” decât pentru solicitanţii de vampiri.
Fiul lui Vlad este îngropat în interiorul catedralei luterane. Dar Alb, directorul oficiului de turism din SUA, este încrezător că până şi turiştii ahtiaţi după vampiri vor găsi ceva mai mult aici şi în alte locuri din România.

„După 50 de ani de comunism, unii vizitatori se aşteaptă la o ţară cu oameni distanţi”, spune el. „Dar, odată ce ajung aici, sunt surprinşi de diversitatea şi prietenia lor”. „Legenda lui Dracula este o mare atractivitate. Ar fi o prostie să nu lase oamenii să-şi imagineze ceea ce doresc.”, a mai spus el.
De altfel, USA Today relevă că de Halloween petrecăreţii se vor reuni duminică într-o pivniţă din Sighişoara, din secolul al XVI-lea, pentru o petrecere cu tematică vampirică, având în meniu carne de vită picantă şi mult vin rosu.

„Halloween-ul este sărbătorit foarte mult aici”, spune Ioan Lazăr, proprietarul Hotel Sighişoara, unde are loc anual serata. „Se îmbracă, se duc în cimitir. Le place romanul şi filmul atât de mult încât vor să vadă aceste locuri.” Şi la Castelul Bran se pregăteşte o petrecere toată noaptea de Halloween, cu temă muzicală, filme horror şi „muşcări de gâť’.

Loading...
Citește și
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.