EUR
4,84 RON
(-0.04%)
USD
4,27 RON
(+0.7%)
GBP
5,34 RON
(+0.51%)
CHF
4,55 RON
(+0.14%)
BGN
2,47 RON
(-0.09%)
BYN
1,75 RON
(+0.84%)
CAD
3,16 RON
(+0.4%)
RSD
0,04 RON
(-0.04%)
AUD
2,98 RON
(+0.17%)
JPY
0,04 RON
(+0.73%)
CZK
0,18 RON
(-0%)
INR
0,06 RON
(+0.58%)

NATO este reticent în a-şi numi duşmanul

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, se aşteaptă la două rezultate importante la summitul anual al NATO, din luna noiembrie de la Lisabona: un acord cu privire la crearea unui sistem de apărare antirachetă pentru toată Alianţa, şi o ‘resetare’ a relaţiilor Alianţei cu Rusia, al cărei preşedinte a acceptat o invitaţie la summit şi susţine că Moscova va analiza ideea cooperării în domeniul apărării antirachetă, scrie New York Times.

Între timp, NATO negociază încă puncte-cheie ale unei noi doctrine strategice, prima sa din 1999, care urmează să fie făcută publică la Lisabona. Aceste puncte-cheie includ dezarmarea nucleară, care divizează Franţa şi Germania, şi relaţia Alianţei cu Uniunea Europeană, afectată, ca întotdeauna, de complicaţiile privind Ciprul, Grecia şi Turcia.

La fel de problematică este însă chestiunea apărării antirachetă, începând de la justificarea aflată la baza existenţei sale. Mai mult, secretarul general al NATO, a fost reticent, într-un interviu acordat recent de la noul său birou din Bruxelles, să specifice din partea cui ar putea proveni o ameninţare cu rachete.
Deşi principala ameninţare este percepută a fi Iranul, care construieşte rachete sofisticate, preşedintele american Barack Obama şi liderii europeni oferă încă o rundă de negocieri iranienilor pentru a-i determina să oprească îmbogăţirea uraniului.

Nu în ultimul rând, Turcia nu doreşte ca apărarea antirachetă să aibă în vedere Iranul, şi prin urmare, o menţionare a Teheranului este considerată nepoliticoasă din punct de vedere diplomatic.
Rusia nu este, de asemenea, menţionată ca ameninţare, având în vedere dorinţa Alianţei de a avea o mai bună relaţie cu Moscova şi dorinţa preşedintelui Rusiei, Dmitri Medvedev, de a veni la Lisabona pentru a discuta despre participarea Rusiei la noul scut antirachetă pe care predecesorul său şi totodată posibilul său succesor, Vladimir Putin, l-a condamnat în mod regulat.

Toate dezvoltările menţionate anterior, scrie NY Times, marchează o schimbare faţă de summitul NATO din 2008 de la Bucureşti, atunci când Putin a stricat cina summitului şi i-a ţinut prelegeri preşedintelui SUA de la acel moment, George W. Bush, despre încercuire şi pericolele invitării Ucrainei şi Georgiei în cadrul NATO.
Rasmussen va avea însă o sarcina delicată, în cursul vizitei sale la Moscova, de miercuri, menită pregătirii detaliilor summitului de peste două săptămâni, în condiţiile în care relaţiile dintre NATO şi Rusia au fost tensionate.

Putin vede extinderea NATO la părţi ale fostei Uniuni Sovietice ofensatoare, în timp ce Occidentul consideră un afront ocuparea de către Rusia a două provincii-cheie ale Georgiei, după războiul ruso-georgian din 2008, considerat, în general, o ripostă a Moscovei la o promisiune vagă de aderare făcută de NATO Georgiei. Moscova refuză în continuare să-şi retragă trupele.
Deşi Rasmussen a argumentat că o relaţie mai strânsă a Alianţei cu Rusia ar putea ajuta Georgia să îşi recapete teritoriul, mulţi georgieni şi est-europeni nu cred că Rusia va ceda vreodată cele două provincii sau va începe să vadă în NATO un partener.

Secretarul general al NATO susţine însă că interesele Alianţei şi Rusiei sunt cel mai bine servite prin găsirea unor domenii de interes comun în ceea ce priveşte securitatea şi printr-o acţiune comună asupra acestora – domenii cum ar fi războiul din Afganistan, terorismul, drogurile, pirateria, apărarea împotriva unui război cibernetic şi chiar şi apărarea antirachetă – lăsând la o parte zonele de dispută, cum ar fi Georgia şi Ucraina.
Atunci când i-a fost sugerat că este în general acceptat că Rusia a lansat un atac cibernetic împotriva unui membru al NATO, Estonia, în 2007, Rasmussen s-a oprit pentru o clipă, apoi a spus că implicarea Moscovei nu a fost niciodată pe deplin dovedită.

NATO încearcă să găsească un echilibru similar în ceea ce priveşte noua sa doctrină strategică, între o Franţă înarmată nuclear, care insistă pe supremaţia descurajării, şi o Germanie care vrea să consacre aspiraţia către o lume nenucleară.
„Suntem destul de aproape de un consens”, a precizat Rasmussen cu privire la limbajul noului concept strategic, ţinând însă să sublinieze că atât timp cât mai există arme nucleare, „Alianţa va rămâne o alianţă nucleară.”

De partea rusă, cotidianul rus de limbă engleză, The Moscow Times, remarcă, citând analiştii, că relaţiile Rusiei cu NATO s-ar putea îmbunătăţi semnificativ în următoarele câteva săptămâni, dar că acest lucru depinde în mare măsură alegerile americane de la mijlocul mandatului şi de unitatea dintre statele membre ale Alianţei.
Discuţiile pe care secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, le va avea miercuri cu preşedintele Dmitri Medvedev la Moscova sunt parte a pregătirilor cruciale pentru participarea lui Medvedev la summitul NATO.

Summitul, scrie The Moscow Times, este aşteptat să decidă noua doctrină strategică a Alianţei pentru secolul al XXI-lea, inclusiv relaţiile cu Rusia. Kremlinul a declarat luni că doreşte ca noua strategie să conţină elemente care reflectă propriile interese de securitate ale Rusiei, inclusiv principiul „indivizibilităţii securităţii”, relaţiile pe bază de parteneriat şi prevederea că extinderea NATO nu devine automată.
Noua strategie a NATO a fost creată parţial de un grup de experţi, sub conducerea fostului secretar de stat american, Madeleine Albright. În semn de respect, grupul a consultat oficiali ai guvernului de la Moscova cu privire la strategie, în luna februarie.

Medvedev şi Rasmussen vor discuta, de asemenea, despre reînnoirea invitaţiei făcută de NATO Rusiei de a lucra împreună în domeniul apărării antirachetă şi în ceea ce priveşte războiul din Afganistan, se precizează în declaraţia Kremlinului. Rasmussen a făcut din refacerea legăturilor cu Moscova o prioritate de la preluarea postului său la comanda NATO în luna august a anului 2009.
El a beneficiat de impulsul dat de scopul preşedintelui american Barack Obama de a „reseta” relaţiile cu Moscova şi de un apetit mult mai redus în rândul membrilor europeni de a extinde Alianţa spre est în ţări pe care Rusia le vede în sfera sa de interese.

Vizita lui Rasmussen, aminteşte publicaţia rusă, urmează o operaţiune comună fără precedent în Afganistan, săptămâna trecută, în care agenţii ruşi în combaterea traficului de droguri au participat la un raid al NATO în urma căruia a fost confiscată heroină în valoare de aproximativ 56 milioane dolari. Însă raidul l-a înfuriat preşedintele afgan Hamid Karzai, care s-a plâns că nu a fost informat despre agenţii ruşi care operează în ţara sa.

Analiştii au declarat că raidul a fost un succes şi că mânia lui Karzai a reflectat doar rezervele afganilor faţă de o revenire a trupelor ruseşti după trauma ocupaţiei sovietice a ţării din anii ’80.
De asemenea, analiştii au subliniat că motivaţia Moscovei este cea mai puternică în cazul politicilor anti-drog în Afganistan, deoarece cea mai mare parte din heroina produsa aici ajunge în Rusia.

Declaraţia Kremlinului remarca că agenţii afgani au luat de asemenea parte la raid, precizând totodată că experţii anti-drog se antrenează în prezent în universităţi din Rusia.
De asemenea, NATO promovează vânzarea de elicoptere ruseşti în Afganistan, unde majoritatea piloţilor locali sunt instruiţi pentru a zbura cu echipamentul sovietic.
Un alt domeniu de cooperare crucial este apărarea antirachetă, în condiţiile în care mulţi membri NATO sunt în prezent dornici să coopereze cu Moscova.

Planurile SUA de a construi un scut de apărare împotriva rachetelor cu rază lungă de acţiune, în Polonia şi Republica Cehă au îngheţat relaţiile cu Moscova pe perioada mandatului fostului preşedinte George W. Bush, în condiţiile în care Rusia a susţinut că aceasta ar fi subminat propriile sale rachete. După ce Obama a renunţat la planuri anul trecut, ţări precum Germania, au susţinut că Moscova trebuie să fie o parte a noului scut. Noile planuri ale Washingtonului prevăd amplasarea unor părţi ale unui scut mai mic în ţări precum România şi Turcia.

Un alt obstacol în discuţiile NATO-Rusia ar putea fi subiecte vechi, precum numărul de trupe convenţionale. Săptămâna trecută, Kommersant cita surse din Ministerul de Externe care precizau că orice acord cu NATO ar trebui să includă limite privind trupele Alianţei în statele membre ale NATO din Est.
Problema a intervenit cu regularitate în trecut şi este complicată de decizia Moscovei din 2007 de a suspenda participarea la Tratatul privind Forţele Armate Convenţionale în Europa. Cu toate acestea, oficialii NATO au subliniat faptul că Rusia s-a angajat în actul fondator al Consiliului NATO-Rusia să nu staţioneze forţe suplimentare „substanţiale” permanente.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata