Cântece din Cimitirul Vesel, un omagiu adus de un compozitor irlandez cimitirului din Săpânţa

Istoria relaţiilor culturale dintre Irlanda şi România a fost mult timp dominată de opera unui singur om, scriitorul Bram Stoker, care nu a vizitat niciodată cea din urmă ţară, deşi acest fapt nu i-a pus în niciun fel stavilă imaginaţiei, scrie Irish Times.

În prezent, acestei relaţii i-a fost adăugat un alt capitol, de data aceasta muzical, de care responsabil se face compozitorul Shaun Davey. Şi deşi muzica sa are ca subiect morţii şi vii, aici similarităţile cu opera lui Stoker încep şi se sfârşesc.
Şi cu toate aceastea, mai există o altă paralelă. Atunci când Davey a scris ciclu său de Cântece din Cimitirul Vesel, compozitorul nu vizitase încă locul care l-a inspirat. Davey fusese însă în România.

Văzuse fotografii ale cimitirului, citise epitafurile, dintre care unele s-au transformat apoi în muzică, însă până la o serie de concerte extraordinare ţinute în luna august, el nu a vizitat niciodată locul în sine. Cimitirul Vesel, scrie Irish Times, se află la Săpânţa, un sat din regiunea extinsă Transilvania, situat în munţii Carpaţi, foarte bogaţi în păduri, la apropierea graniţei cu Ucraina.

Pentru unul dintre concerte, a existat eu efect de furtună cu fulgere, iar iluminatul suplimentar au fost furnizat de purtători de torţe din rândul publicului. Davey a fost acompaniat de muzicieni irlandezi, de o orchestră românească şi de un cor dintr-o biserică ortodoxă.
Cu sau fără concerte, remarcă publicaţia irlandeză, Cimitirul Vesel este un eveniment în sine. Ca şi marile cimitire din Paris, el a devenit o atracţie turistică majoră, deşi nu este foarte vechi.

De fapt, în afară de funcţia sa de bază, Cimitirul Vesel are puţine în comun cu cimitire cum ar fi Montparnasse sau Pere Lachaise. Cimitirul din Săpânţa este mult mai colorat. Crucile pictate sunt sculptate din lemn, nu în piatră, şi, mai presus de toate, puţini dintre rezidenţii săi au fost cunoscuţi în timpul vieţii, cel puţin dincolo de sat.
Ei îşi datorează celebritatea unui om numit Stan Ioan Pătraş – sculptor, pictor şi poet – care în 1935 a început să scrie epitafuri lirice pentru localnicii morţi.

De asemenea, el a început să decoreze mormintele cu scene din viaţa lor, şi, uneori, de la moartea lor. Descrierile pot fi respectuose, dar uneori şi răutăcioase, cum ar fi cel că defunctului „îi plăcea să bea, poate uneori prea mult”.
Umorul îl reflectă pe cel specific zonei, iar veselia sculptorului în ceea ce priveşte caracterul efemer al vieţii umane îşi are originea în credinţele străvechi despre viaţa de apoi.

Pătraş însuşi s-a alăturat cu mult timp în urmă celor înmormântaţi, iar crucea sa poartă un epitaf pregătit chiar de el. De atunci, opera sa a fost continuată de ucenici, în conformitate cu stilul deja consacrat. Faima cimitirului continuă să crească, iar muzica lui Davey nu poate decât să îi sporească celebritatea.
Concertele din august au avut loc la iniţiativa unui alt irlandez stabilit în România, Peter Hurley, care speră ca festivalul de la Săpânţa să devină un eveniment anual. Pentru moment însă, Cântecele din Cimitirul Vesel se vor face auzite în patria compozitorului.

Ciclul de cântece va avea prima audiţie în Irlanda la 27 noiembrie, în St Patrick’s Cathedral, din Dublin, căreia îi lipseşte o parte din atmosfera unui cimitir din Carpaţi.
Concertul a fost intitulat ‘Music of Shaun Davey -A Romanian Journey’, iar spectacolul va beneficia, prin amabilitatea Institutului Cultural Român, de prezenţa unui corist din Sibiu, oraşul unde această muzică a fost pentru prima dată cântată.

Loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.