„Noiembrie negru” pentru Rio de Janeiro şi ce se ascunde în spatele războiului

Politicienii au vândut ‘eliberarea’ favelelor din Complexo do Alemao în schimbul reîntoarcerii oraşului la ‘statutul democratic’.

‘Rio de Janeiro şi-a recuperat, în sfârşit statutul democratic’, a declarat guvernatorul Sergio Cabral, de la partidul de centru PMDB (Partido de Movimento Democratico Brasileiro), şi deja viitor candidat la preşedinţia Republicii, pentru că ‘a fost smuls din mâinile narcotraficanţilor, un oraş care de 3 decenii suferea de decadenţă socială, economică şi de lipsă de securitate publică’, informează joi ziarul El Pais.

Cu această viziune naţională, Cabral se gândea, nu doar la Rio de Janeiro, ci şi la alte oraşe precum Salvador de Bahia, Sao Paulo, Recife sau Vitoria, ostatice la rândul lor ale clanurilor traficului de droguri pe care Brazilia nu le produce, dar le distribuie în lume.
Operaţiunea de recucerire a teritoriului lui Rio de Janeiro cu cea mai mare concentraţie de narcotraficanţi din ţară (1.200 potrivit presei locale) vrea să arăte cetăţenilor cine deţine puterea, traficul sau statul.

Citeste si:  Călătorind prin ţară - curiozităţi şi superlative româneşti

Rio şi o parte a Braziliei se obişnuiseră cu controlul traficanţilor care impuneau propriile legi acestui oraş ce convieţuia cu poliţiştii corupţi, avocaţii, judecători şi politicieni aflaţi în slujba criminalilor pentru ca ei să-şi păstreze puterea şi să prospere. A fost denumită ‘Noiembrie negru’ acţiunea lansată de traficanţii celor două mari clanuri:

Comando Rojo şi Amigo de los amigos, care s-au unit pentru a îngenunchea oraşul intimidându-l cu acţiuni de terorism urban ca reacţie la expulzarea din favelele aşa-numite ‘paşnice’, unde pentru prima dată în istoria oraşului şi a ţării, forţele de ordine nu au mai intrat pentru a confisca arme şi droguri şi a-i aresta pe ‘bandiţi’, ci pentru a rămâne acolo permanent, ca o prezenţă vizibilă a statului şi obligându-i pe narcotraficanţi să fugă.

Citeste si:  Franţa şi Germania nu vor să-şi sporească prezenţa militară în Afganistan

Acest noiembrie negru ar putea fi, cum începe articolul unui ziar, şi luna în care „Brazilia a început să învingă criminalitatea’. Ar putea fi şi expresia unui optimism excesiv, dar care reflectă starea de spirit a cetăţenilor care încep să vadă lumina de la capătul tunelului. Guvernatorul Cabral şi afirmaţia lui privind reîntoarcerea oraşului la statutul democratic a pus degetul pe rană în ceea ce el a calificat drept o convieţuire de 30 de ani a corupţiei oraşului cu traficul de droguri şi armele.

Candidatul opoziţiei, Jose Serra, care a pierdut alegerile, fusese şi el tranşant cu problema securităţii publice – care trebuie să fie „o politică naţională”, nu doar a statelor locale, şi promisese crearea unui nou minister ce se va ocupa exclusiv de securitate, controlând trecerea armeor şi a drogurilor prin frontierele ţării, fără al căror control nicio politică nu va avea efecte reale.

Citeste si:  Peste 50 de oraşe din România vor stinge luminile, alăturându-se campaniei Earth Hour

Unul din ‘miracolele’ recuperării Complexului do Alemăo (care adăposteşte 15 favele) unde forţele de ordine continuă să cureţe o suprafaţă cu 120.000 de locuitori şi 30.000 de barăci sub privirile traficanţilor, care au fugit pentru prima dată din calea agenţilor fără o confruntare, a fost uniunea dintre poliţia civilă, poliţia militară, puşcaşii marini şi trupele de infanterie, fără rivalităţi între ele, cum se întâmpla odinioară.
Atât de sensibilă a fost această uniune, încât populaţia a simţit o mare mândrie la vederea drapelului naţional fluturând deasupra Complexului, arătând că munca de eliberare a teritoriului lor nu a fost opera unui singur corp al forţelor armate, ci un efort comun al tuturor.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

close