Europenii critică răspunsul american dur la dezvăluirile WikiLeaks

Pentru mulţi europeni, reacţia virulentă a Washingtonului la dezvăluirea de către WikiLeaks a cablogramelor diplomatice secrete denotă o aroganţă imperială şi ipocrizie şi face dovada unei secretomanii post-11 septembrie 2001, care contrazice principiile americane, scrie New York.

Deşi administraţia Obama nu a făcut nimic în instanţă pentru a bloca publicarea oricărora dintre documentele scurse către presă sau pentru a încerca să îl pună sub acuzare pe fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, pentru orice infracţiune, oficialii şi politicienii americani au fost pe larg condamnaţi în mass-media europeană pentru calificarea acestor scurgeri prin denumiri care au variat de la „terorism” (corngressmanul republican de New York, Peter T. King) la „atac împotriva comunităţii internaţionale” (secretarul de stat Hillary Clinton).

Dacă ministrul apărării, Robert Gates, a numit arestarea lui Assange drept „o veste bună”, Sarah Palin a cerut ca el să fie vânat ca un „agent anti-american cu sânge pe mâini”. John Naughton de la cotidianul londonez The Guardian deplânge atacul oficialilor americani asupra libertăţii Internetului şi presiunea pusă asupra unor companii cum sunt Amazon şi eBay de a evacua site-ul WikiLeaks de pe propriile servere.

„Răspunsul a fost vicios, coordonat şi cuprinzător”, precizează el remarcând „ironia delicioasă” a faptului că „acum, aşa-numitele democraţii liberale se înghesuie să doboare WikiLeaks”. Ruşii par să se bucure în special să îi tachineze pe oficialii de la Washington cu privire la reacţia lor la scurgerea de informaţii, sugerând că americanii dau dovadă de ipocrizie.

„Dacă este o democraţie cu drepturi depline, atunci de ce l-au expediat la închisoare pe Assange? Numiţi asta o democraţie?”, a întrebat premierul Vladimir V. Putin.
La rândul lor, ziarele germane au fost la fel de dure. Chiar şi Financial Times Deutschland (independent de Financial Times din Marea Britanie), remarca faptul că „reputaţia deja deteriorată a Statelor Unite va fi şi mai afectată de noul statut de martir al lui Assange”.

Publicaţia comenta totodată că „speranţa deschis îmbrăţişată de administraţia SUA că WikiLeaks va dispărea de pe scenă odată cu Assange este discutabilă”. Cotidianul de stânga Berliner Zeitung scria la rândul său că „reputaţia Washingtonului a fost deteriorată de scurgerile de informaţii”. Publicaţia atrăgea însă atenţia că acestă reputaţie riscă „să se deterioreze cu mult mai mult în prezent prin încercarea – prin toate mijloacele – de a reduce la tăcere WikiLeaks” şi pe Assange.

Ei sunt primii, crede cotidianul, care „au folosit puterea Internetului împotriva Statelor Unite. Acesta este motivul pentru care sunt urmăriţi fără milă. Acesta este motivul pentru care guvernul trădează unul dintre principiile democraţiei”.
Pentru Berliner Zeitung, SUA „îşi trădează unul dintre miturile sale fondatoare: libertatea de informare. Şi fac acest lucru acum, deoarece pentru prima dată de la sfârşitul Războiului Rece, ele sunt ameninţate cu pierderea controlului informaţiilor la nivel mondial”.

Pe de altă parte, Renaud Girard, un respectat reporter de la cotidianul de centru-dreapta Le Figaro, se declară impresionat de înalta calitate a corpului diplomatic american. Chiar Laurent Joffrin, editor la cotidianul de stânga Libération, apără dreptul la secretul diplomatic, susţinând că trebuie să se reflecteze asupra „cererii dovedirii de transparenţă cu orice preţ”.

Cel mai puternic atac asupra WikiLeaks a venit din partea directorului general al grupului Figaro, Étienne Mougeotte, care a catalogat publicarea cablogramelor drept „un cadou preţios” făcut teroriştilor. Scurgerile de informaţii, a explicat el, le slujesc „celor care au decis să facă rău puterii americane, să destabilizeze marile ţări industriale ale lumii şi să tulbure la maximum relaţiile internaţionale”.

Loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.