OSCE, mai mult moartă decât vie?

Preşedinţia Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) va trece, începând din 1 ianuarie 2011, de la Kazahstan la Lituania. După cum promite Vilniusul, preşedinţia lituaniană va inspira un nou suflu acestei structuri internaţionale.

Potrivit cotidianului rus Novâie Izvestia, problema unei ‘noi vieţi’ pentru OSCE este din ce în ce mai actuală. Pretinzând la rolul de instituţie-cheie în asigurarea securităţii dintr-o serie întreagă de regiuni, această organizaţie a reuşit să convoace, în ultimii 11 ani, un singur summit – cel care s-a desfăşurat la începutul lui decembrie la Astana şi unde au venit doar 38 din cei 56 de lideri de stat aşteptaţi.

Preşedinta Lituaniei, Dalia Gribauskaite, a declarat deja că centrul de greutate al activităţii OSCE se va muta, în timpul preşedinţiei lituaniene, pe relaţiile cu Rusia, în condiţiile în care Federaţia Rusă este furnizorul strategic de resurse energetice pentru Europa şi un vecin puternic al acesteia, unul cu mari ambiţii.
Alţi vectori importanţi ai activităţii OSCE ar urma să devină lupta împotriva proliferării traficului de stupefiante, împotriva terorismului internaţional şi a încălcării drepturilor omului.

Citeste si:  Bulgaria va adera la Pactul pentru Euro dar sub condiţii

Între timp, discursul pe care preşedintele kazah Nursultan Nazarbaev l-a susţinut la Astana a amplificat temerile conform cărora organizaţia nu mai este viabilă. În opinia analistului francez Dominique David, problemele pe care Nazarbaev le-a enumerat la Astana ca fiind cele de care ar urma să se ocupe OSCE (terorismul, catastrofele ecologice şi umanitare, foametea, sărăcia, epidemiile, conflictele religioase şi interetnice, etc.) arată că această organizaţie îşi revendică din ce în e mai mult rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU).

‘Ce legătură au toate acestea securitatea europeană?’, se întreabă expertul. De multe ori, birourile OSCE, deschise în toate ţările membre, se ocupau cu orice altceva în afara securităţii europene, scrie ziarul, subliniind în acest context ineficienţa foştilor şefi ai misiunilor OSCE în Republica Moldova, William Hill şi Louis O’Neill.
Primul ar fi făcut presiuni care au dus la zădărnicirea Memorandumului Kozak, iar al doilea a încercat să scoată din Rusia o serie de afişe cu valoare istorică şi muzeistică, aminteşte publicaţia rusă.

În ultimii 10 ani, europenii au început să se confrunte cu atât de multe probleme, încât devine prioritar să se ia o decizie precisă privind OSCE: ‘a fi sau a nu fi?’. ‘Trebuie făcut în aşa fel încât liderii marilor puteri ale lumii să dorească să participe la summituri ale OSCE măcar anual, dacă nu mai des. Pentru că acest lucru le-ar fi util ţărilor lor, nu pentru că ar fi interesant ca ei să vadă un nou oraş (cel în care se organizează summitul)’, subliniază directorul Institutului de Relaţii Internaţionale şi Strategice (IRIS) de la Paris, Pascal Boniface.

Citeste si:  Deputatul Liana Dumitrescu a suferit o intervenţie neurochirurgicală, la Elias

Se pare că Lituania a decis să pună capăt acestor ‘excursii în scop turistic’. Viitorul apropiat va arăta dacă îi va şi reuşi acest lucru, subliniază Novâie Izvestia.
În cadrul aceluiaşi articol, ziarul rus notează că oficialii georgieni şi-au declarat intenţia de a continua cooperarea cu OSCE pe marginea celor mai importante probleme. În primul rând, Tbilisi speră la o cooperare pe marginea monitorizării situaţiei din Abhazia şi Osetia de Sud.

În acelaşi timp, în republică este răspândită şi o altă atitudine faţă de această organizaţie. Astfel, analistul Soso Ţinţadze, rectorul Academiei Diplomatice de la Tbilisi, afirmă că ‘OSCE demonstrează de fiecare dată o ineficienţă din ce în ce mai mare, iar coeficientul de acţiune utilă al acestei organizaţii este din ce în ce mai mic’. Potrivit expertului, summitul de la Astana poate fi considerat ‘un epitaf al acestei organizaţii’.

Citeste si:  Infractorii virtuali piratează site-urile de jocuri online

‘OSCE s-a arătat incapabilă să adopte un asemenea document de bază precum planul de acţiuni, adică ea a rămas fără o busolă politică, lucru inimaginabil, mai ales în actuala ‘furtună’ de pe plan mondial’, subliniază Ţinţadze. În opinia sa, respectiva situaţie este perfect conştientizată de toate ţările participante la OSCE, însă ele nu doresc deocamdată să recunoască acest lucru, deoarece aceasta ar echivala cu o recunoaştere a necesităţii de a reforma organizaţia.

În ceea ce priveşte reformarea OSCE, fiecare ţară o înţelege în felul său, iar un consens pe marginea acestui subiect nu este de aşteptat, consideră analistul georgian. ‘Acest lucru face ca OSCE să fie absolut neputincioasă în soluţionarea unor asemenea probleme internaţionale importante precum soluţionarea conflictelor. Nu-mi vine în minte niciun conflict care să fi fost soluţionat cu ajutorul OSCE’, afirmă expertul.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

close