Subordonarea presei în Ungaria, o carte de vizită stânjenitoare

Votul prin care Parlamentul de la Budapesta a adoptat o lege privind presa, deja catalogată drept „căluş”, care pune toate televiziunile, ziarele, site-urile de pe Internet şi posturile de radio din ţară sub controlul direct al guvernului, a suscitat perplexitate în străinătate.

În ajunul preluării de către Ungaria a preşedinţiei semestriale a Uniunii Europene (UE), decizia este o „carte de vizită” absolut inedită şi cu siguranţă stânjenitoare, comentează miercuri Corriere della Sera.
Cel puţin 1.500 de tineri au ieşit în stradă la Budapesta, luni seara, în timp ce deputaţii din Fidesz (partidul premierului Viktor Orban) votau decretul, invocând libertatea presei şi denunţând operaţiunea liberticidă, care prevede, printre altele, amenzi de pâna la 700.000 de euro pentru mass-media, în caz de „încălcare a interesului public” şi de articole „neechilibrate politic” sau „ofensatoare pentru demnitatea umană”.

Legea acordă toate puterile noii Autorităţi naţionale, creată în iulie, alcătuită din cinci membri numiţi de guvern, condusă de o persoană foarte loială lui Orban şi având un mandat de nouă ani: ei vor fi cei care vor aplica amenzile, vor veghea ca ziarele să respecte plafonul de 20% pentru ştirile legate de criminalitate – pentru a nu prezenta o imagine prea negativă a ţării – şi care vor impune jurnaliştilor să-şi dezvăluie sursele dacă o cere „interesul naţional”.

Citeste si:  Din 2013, băncile multinaţionale se vor retrage în ţările lor natale?

Adoptarea legii „căluş” este doar cea mai recentă şi probabil nu ultima „contorsionare” a unui premier care, din campion al disidenţei liberale pe vremea regimului comunist „şi-a schimbat treptat pielea”, afişând o puternică vocaţie autoritară, potrivit Corriere della Sera.
Revenit la putere în aprilie, după o trecere pe la guvernare în anii ’90, pe valul unui triumfător 54% din voturi, care i-a asigurat majoritatea de două treimi în Parlament, Viktor Orban a declanşat ceea ce el numeşte „adevărata revoluţie” ungară, dar pe care criticii săi o atacă drept o periculoasă „oscilaţie între democraţie şi dictatură” sau „democratură” în sloganul făcut celebru de scriitorul György Konrád.

Citeste si:  Bulgaria a absorbit doar 4% din fondurile europene

Concret, Orban a modificat Constituţia în sensul centralist, limitând competenţele Curţii Supreme pe probleme financiare, a naţionalizat fondurile de pensii făcând ca acestea să fie vărsate în vistieria statului şi a abolit autoritatea independentă care avea putere de control asupra bugetului de stat.
Pe frontul populist, ca o concesie făcută impulsurilor xenofobe ce au dat forţă partidului de extremă-dreapta Jobbik, Orban a acordat cetăţenia automată tuturor maghiarilor de peste graniţă, creând tensiuni cu Slovacia, şi a adoptat o linie dură împotriva minorităţii rome, alarmând Comisia Europeană.

Acum, după controversata lege privind mass-media, criticată de OSCE şi Institutul Internaţional de Presă, premierul ungar se pregăteşte să limiteze dreptul la grevă, după propunerea înaintată de doi deputaţi din partidul său Fidesz. În apărarea lor, Orban şi miniştrii din Fidesz invocă situaţia economică foarte dificilă a ţării, moştenită de la socialişti, care în opt ani aflaţi la putere s-au remarcat mai ales printr-o corupţie extinsă.

Citeste si:  Bonuri fiscale împotriva evaziunii din Italia

În 2008, Ungaria a riscat falimentul – a fost salvată de un împrumut de 20 miliarde de euro de la FMI – şi are încă cea mai mica rată a ocupării forţei de muncă din UE, în timp ce o treime din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei.
Din acest motiv, prioritatea Bruxellesului în cazul în ungar pare să fie mai mult o preşedintie capabilă să rezolve cu competenţă agenda economică, decât să polemizeze privind libertatea presei. Dar puseurile autoritare ale lui Viktor Orban, ex-disidentul devenit generator de disensiuni, ar putea complica parcursul Uniunii în următoarele şase luni, conchide Corriere della Sera.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

close