Cine ar trebui să plătească pentru noul sarcofag de la Cernobâl?

Vechiul sarcofag de beton care acoperă reactorul de la Cernobâl se prăbuşeşte, însă pentru moment este neclar cine va plăti toţi banii pentru noul sarcofag, scrie revista germană Der Spiegel.

Deşi un consorţiu european a acceptat să acopere locul accidentului nuclear un sarcofag de metal, până în prezent nu este clar de unde vor proveni toţi banii, în condiţiile în care Moscova a fost reticientă să plătească.
Atunci când reactorul numărul 4 de la Cernobâl a explodat la 26 aprilie 1986, Ucraina era încă parte a Uniunii Sovietice. Acum ea este o ţară independentă, iar legăturile sale cu Moscova au fost tensionate în mai multe cazuri. Reactorul de la Cernobâl, acoperit în grabă cu un sarcofag de beton, rămâne un subiect de dispută.

Accidentul de la centrala nucleară de la Cernobâl a rămas în istorie drept cea mai gravă catastrofă a erei nucleare, iar rămăşitele vechiului reactor trebuie protejate cu un nou sarcofag deoarece vechiul sarcofag prezintă fisuri, prin care au început să se scurgă radiaţii. Proiectul este de aşteptat să coste în jur de 2 miliarde de euro, însă pe moment mai trebuie strânse 740 milioane.
În ceea ce priveşte Rusia, acesteia îi place să se considere un succesor al vastului imperiu sovietic în alte contexte, aşa încât, până în prezent, ea a donat prea puţini bani pentru a proteja locul accidentului nuclear din Ucraina.

Noul sarcofag de metal va semăna cu un hangar de avion, de 150 metri lungime şi va acoperi rămăşiţele reactorului pentru aproximativ un secol. De asemenea, noul sarcofag ar trebui să facă posibilă demontarea reactorului din interior în acest interval de timp.
Un consorţiu de firme franceze şi germane din domeniul ingineriei nucleare, reunite sub numele ‘Novarka’, a câştigat în 2007 un contract pentru a construi noul sarcofag protector.

„Cernobâlul nu va mai exista”, explica în 2007 Yves-Thibault de Silguy, preşedintele companiei franceze Vinci, una dintre firmele care alcătuiesc consorţiul menţionat.
Vechiul sarcofag, construit în jurul reactorului, a început să crape în anii ’90, iar în prezent prin el intră ploaia. Novarka vrea să construiască un adăpost impermeabil pentru a împiedica apa să ajungă la reactor.

Atunci când va fi terminat, probabil până în 2015, noul sarcofag va fi după cât se pare cea mai mare structură mobilă din lume. Pe de altă parte, costurile de construcţie au crescut din 2007. Iniţial, bugetul a fost estimat la 380 milioane de euro, însă el a crescut din cauza cerinţelor de securitate mai stricte, susţin oficialii ucraineni.
Finanţarea sa a fost un proiect comun al UE şi al guvernelor din G-8.

Deşi Rusia aparţine ultimului grup, până în prezent ea nu a promis să acopere decât 1 la sută din costul final, adică 23 de milioane de euro. Aproximativ jumătate din finanţarea promisă provine de la guvernele europene sau de la Bruxelles. Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a ridicat recent acest subiect delicat, la summitul UE-Rusia.

În schimb, Moscova a fost mai generoasă cu alte sectoare ale industriei nucleare. Astfel, doar în 2010, Moscova a cheltuit echivalentul a 1,7 de miliarde de euro pentru construcţia de centrale nucleare. 12 noi reactoare sunt aşteptate să fie active în Rusia până în 2020, iar firma de stat Rosatom construieşte, sau plănuieşte să construiască, alte fabrici în ţări cum ar fi India şi China. Kremlinul, între timp, plăteşte supravieţuitorilor de la Cernobîl aproximativ 50 de euro, fiecare, pe lună.

Loading...

Citește și
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.