Ungaria inaugurează preşedinţia UE cu o nouă criză

Preşedinţia ungară a Uniunii Europene a început cu stângul. Nici nu a început bine noul semestru că Ungaria s-a ales luni (3 ianuarie 2011) cu două admonestări din partea Bruxelles-ului privind noua lege a presei şi a fiscalităţii.

Ceea ce nu este deloc bine, nici pentru Budapesta nici pentru UE, şi lucru pe care Berlinul deja îl avertizase pe tema îngrădirii libertăţii de expresie şi a fiscalităţii. Ministrul de externe luxemburghez, Jean Asselborn, a ajuns chiar să se întrebe dacă Ungaria este demnă să prezideze UE.
Comisia Europeană s-a alăturat acestui val de critici ale partenerilor comunitari, cerând explicaţii privind componenţa noului organism de cenzură creat de Budapesta şi anunţând că studiază în detaliu plângerile primite de presupusa fiscalitate discriminatorie impusă firmelor europene din Ungaria, notează marţi ziarul El Pais.

Partidul conservator Fidesz al lui Viktor Orban a câştigat detaşat alegerile generale din aprilie obţinând peste două treimi din locurile din Parlament. În octombrie, ungurii încântaţi de imaginea de om forte a premierului lor i-au oferi un nou cec în alb la alegerile municipale acordând Fidesz controlul asupra tuturor provinciilor şi a capitalei. Dezastrul precedentului guvern socialist şi o criză economico-financiară care a necesitat în 2008 intervenţia de urgenţă a FMI i-a determinat pe unguri să se predea trup şi suflet omului care le promitea că va înfrunta aceste probleme acute.

Citeste si:  Vacile din SUA sunt hrănite cu porumb românesc

Noile focalizări şi conflicte au făcut ca Orban să respingă măsurile de austeritate cerute de partenerii europeni, să rupă legăturile cu FMI şi să se angajeze în măsuri originale /neortodoxe, potrivit experţilor/ pentru a reduce deficitul şi a resuscita economia.
Ulterior, din dorinţa de a controla opinia publică, liderul conservator a gândit o lege a presei care este mai degrabă un căluş împotriva vocilor critice, prin care pot fi reduşi la tăcere toţi cei care nu se conformează.

Şeful diplomaţiei luxemburgheze, Jean Asselborn, a denunţat zilele trecute această lege care ‘violează litera şi spiritul tratatelor Uniunii’ şi care ridică întrebarea dacă Ungaria ‘merită să prezideze Uniunea’.
Legea prevede sancţiuni de până la 730.000 euro pentru cei care ‘atentează împotriva interesului public, ordinii publice şi moralei’, sau pentru emiterea de ‘informaţii parţiale” şi care vor fi lăsaţi în grija cenzorilor ce vor putea reclama informaţii confidenţiale mass-media şi să-i oblige pe jurnalişti să-şi dezvăluie sursele atunci când, în opinia lor, abordează chestiuni care pun în pericol siguranţa naţională.

Citeste si:  5 ani de închisoare pentru brokerul băncii Societe Generale

Comisia Europeană, alături de unele guverne şi organizaţii, precum OSCE, şi grupuri de apărare a drepturilor omului şi preşedinţi ai unor mari companii, au luat luni în discuţie aceste două teme. Neelie Kroes, vicepreşedinta CE, a anunţat că a trimis la sfârşitul lui decembrie o scrisoare guvernului ungar în care îşi exprimă ‘îndoieli’ în legătură cu independenţa organismului care va aplica legea, mai ales în privinţa ‘componenţei sale’: entitatea este formată din cinci membri ai Fidesz. Comisia studiază şi legea fiscală aprobată în octombrie şi cu privire la care ceruse deja informaţii Budapestei.

Conform zicalei ‘la vremuri rele, remedii grele’, Parlamentul ungar a adoptat o taxă excepţională de criză pentru unele mari companii şi anumite sectoare, majoritatea filiale ale unor firme din Germania, Austria, Franţa sau Olanda prin care să contribuie la uşurarea deficitului naţional.
Responsabilii acestor 13 companii /din Germania, giganţii energetici RWE şi E.ON, de telefonie Deutsche Telekom şi asigurări Allianz; alături de cea franceză Axa, banca olandeză ING şi petroliera austriacă OMV, între altele) au adresat, într-o scrisoare trimisă preşedintelui Comisiei, Jose Manuel Durăo Barroso, o plângere formală cerându-i să intervină şi să explice Budapestei cât de crucială este securitatea juridică pentru Uniune şi să abroge legea.

Citeste si:  Chamber of Deputies adopts law on the creation of guarantee fund in private pensions system

În timp ce Bruxelles-ul analizează cum să procedeze cu Budapesta, guvernul ungar se menţine ferm pe poziţie: a trimis informaţii în decembrie privind noua lege fiscală, iar Orban s-a arătat inflexibil în privinţa legii presei. ‘Nu ne este teamă de critici, fie că vin de la Occident sau din altă parte’. Grăitoare această aluzie la Europa Occidentală din partea unei ţări care se consideră membru cu drepturi depline al comunităţii occidentale după extinderea din 2004.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

close