Cât de potrivit este Viktor Orban să asigure preşedinţia rotativă a UE preluată de Ungaria

Problemele Ungariei sunt în prezent şi problemele Europei, în contextul în care ţara deţine preşedinţia semestrială a Uniunii Europene (UE). Poate că criticile venite din Europa la adresa premierului ungar Viktor Orban nu-l sperie pe acesta, dar lumina reflectoarelor cade acum pe toată ţara sa, se arată într-un editorial publicat de ziarul britanic The Guardian.

Atunci când a ajuns la putere în luna aprilie a anului trecut, Orban a declarat că alegătorii au înfăptuit o revoluţie asigurând pentru partidul său de dreapta Fidesz peste două treimi din locurile din Parlament. De atunci, el a lipsit instanţa constituţională a ţării de puterea de a revizui bugetul, a atacat Banca Naţională a Ungariei, ultima instituţie majoră care nu se afla sub controlul partidului său, iar acum i-a luat în colimator şi pe jurnalişti.

Un consiliu naţional pentru mass-media are puterea de a impune amenzi usturătoare pentru informaţii considerate dezechilibrate, imorale sau „ofensatoare pentru demnitatea umana”. Oamenii ar trebui să judece singuri ce culoare are această revoluţie, subliniază editorialul. Problemele Ungariei sunt acum şi problemele Europei.
Ca deţinătoare a preşedinţiei semestriale a UE pentru următoarele 6 luni, Ungaria are multe responsabilităţi: să încheie un acord de aderare la UE cu Croaţia, să aducă România şi Bulgaria în spaţiul Schengen, să dezbată integrarea comunităţii rome şi să convină o mai bună guvernanţă economică în cadrul UE.

Citeste si:  O focă hazlie a câştigat un concurs foto

Ca populist de dreapta care a provocat deja furia Germaniei, Cehiei, Luxemburgului şi OSCE pentru legea privind mass-media, Orban este ultima persoană din Europa potrivită pentru a supraveghea, pentru a nu mai vorbi de găzdui, oricare dintre aceste negocieri, consideră The Guardian.
Singura sa contribuţie la dezbaterea central-europeană a fost să trezească fantomele trecutului prin acordarea cetăţeniei unui număr de 3,5 milioane de persoane de etnie maghiară din ţările vecine, în timp ce a respins propunerea incendiară făcută de partidul neo-fascist Jobbik de a le oferi acestora drept de vot.

Citeste si:  Hochei: NHL - Sidney Crosby revine pe gheaţă, după 10 de luni de convalescenţă

Este corect să se recunoască moştenirea economică dezastruoasă a guvernului ungar anterior. Cu toate acestea, poate cea mai apropiată paralelă cu revoluţia patriotică naţională a lui Orban este regimul nefast ale gemenilor Kaczynski în Polonia. Dar, spre deosebire de Polonia, Ungaria este o ţară mică – şi una a cărei economie este dependentă de investiţiile germane. Fără ele, acest castel de cărţi de joc s-ar nărui.

Orban a dat deja afară FMI, insistând că Ungaria ar putea găsi bani de pe pieţe. Dar atunci când 15 dintre companiile de top din Europa şi investitori străini majori s-au plâns de taxa pe profituri excepţionale (windfall tax) impusă selectiv asupra lor pentru a sprijini bugetul naţional, Orban a trecut la ofense şi mai mari. Ungaria, acum efectiv sub regimul unui singur partid, poate fi populistă, izolaţionistă şi săracă sau poate căuta investiţii străine.

Citeste si:  Volumul cumpărăturilor online s-a dublat în ultimii 5 ani în UE

Dar nu poate face ambele lucruri. În condiţiile în care Orban şi partidul său controlează nu numai Parlamentul, ci aproape fiecare oraş mare, mass-media le revine sarcina de a juca rolul de monitor şi opozant politic. Rolul lor ar trebui să fie menţinut în mod viguros, în instanţele europene dacă este necesar. Dacă criticile din Europa nu îl sperie pe Orban, focalizarea este acum asupra Ungariei.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

close