EUR
4,80 RON
(0%)
USD
4,42 RON
(-0%)
GBP
5,73 RON
(+0.05%)
CHF
4,52 RON
(+0.03%)
BGN
2,45 RON
(0%)
BYN
2,00 RON
(+0.42%)
CAD
3,34 RON
(-0.01%)
RSD
0,04 RON
(+0.06%)
AUD
2,93 RON
(+0.11%)
JPY
0,04 RON
(0%)
CZK
0,19 RON
(0%)
INR
0,06 RON
(0%)

 

Paşapoartele ungureşti, la mare căutare în ţările cu minorităţi maghiare importante, printre care şi România

Mii de persoane au solicitat cetăţenia ungară la consulatele din România luni, în prima zi de lucru a anului, când o nouă lege a cetăţeniei a intrat în vigoare, a declarat Zsolt Szilagyi, reprezentant al comunităţii maghiare din România, citat de BBC.

Szilagyi a estimat că ‘sute de mii’ maghiari care locuiesc în Transilvania vor solicita cetăţenia ungară. Unii politicieni din Slovacia, pe de altă parte, au condamnat noua lege. În Slovacia, ca şi în România de altfel, locuieşte o comunitate maghiară însemnată.
Într-o declaraţie acordată din Transilvania BBC, Szilagyi a declarat că noua lege are în primul rând un caracter ‘simbolic’ şi că va întări dorinţa comunităţilor maghiare de a obţine o autonomie mai largă şi drepturi culturale.

El a mai subliniat faptul că, în calitate de cetăţeni europeni care locuiesc în România, etnicii maghiari aveau dreptul de a locui şi lucra în Ungaria cu mult timp înainte de adoptarea legii. Cetăţenia este ‘o formă de relaţie simbolică – o recunoaştere a faptului că, deşi 90 de ani am trăit fără Ungaria, încă ne păstrăm identitatea şi ne preţuim limba maternă’, a declarat acesta.

Oficial, în România trăiesc aproximativ 1,5 milioane de etnici maghiari, însă Szilagyi estimează că numărul acestora este de ‘aproape două milioane’. Szilagyi este coleg cu europarlamentarul independent Laszlo Tokes, cel care conduce Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania (CNMT). Tokes şi familia sa au fost printre primii care au solicitat luni cetăţenia ungară, la Oradea.

Potrivit Politics.hu, ungurii din Slovacia (în număr de peste o jumătate de milion) au părut mai puţin interesaţi de această ofertă, au declarat oficiali ai ambasadei ungare la Bratislava şi ai consulatului general de la Kosice. Geza Farkas, consulul Ungariei la Bratislava, a pus acest interes limitat pe seama faptului că multor persoane care locuiesc în regiuni de graniţă li s-ar părea probabil mai convenabil să trimită aceste cereri în Ungaria.

Janos Szerencses, consulul general din Kosice, a amintit că legea cetăţeniei din Slovacia, în vigoare, interzice slovacilor să solicite şi cetăţenia unui alt stat, iar cei care încalcă această prevedere riscă să-şi piardă cetăţenia slovacă.
‘Dacă toate lucrurile merg bine, legea slovacă va fi modificată în februarie. Apoi, ne aşteptăm ca numărul solicitărilor (de cetăţenie ungară – n.red.) să crească’, a declarat consulul.

Anul trecut în mai, fostul prim ministru slovac, Robert Fico, a descris legea ungară a cetăţeniei ca ‘o ameninţare la adresa securităţii’ şi o încercare de a rescrie istoria, comentează BBC. În Serbia, unde locuiesc peste 250.000 de etnici maghiari, peste 8.000 de persoane au declarat că ar vrea să beneficieze de dublă cetăţenie, a declarat Tamas Korsos, consul general în Subotica, citat de Politics.hu.

Ambasadorul Ungariei la Belgrad, Oszkar Nikowitz, a spus la rândul său că nouă lege ‘are în primul rând o dimensiune morală pentru acei unguri care şi-au pierdut cetăţenia ungară din cauza împrejurărilor istorice’. Acesta a minimalizat orice avantaj practic pe care l-ar putea oferi legea, informează BBC, citând site-ul sârb de ştiri, B92.
Parlamentul ungar, dominat de Fidesz, partidul de centru-dreapta al primului ministru Viktor Orban, a adoptat noua lege a cetăţeniei în luna mai a anului trecut. Potrivit acesteia, persoanele care se identifică drept etnici maghiari pot solicita cetăţenia ungară chiar dacă nu locuiesc în Ungaria.

Doritorilor li se cere să le prezinte oficialilor consulari dovezi ale originilor lor maghiare – de exemplu, certificatul de naştere al unui părinte sau bunic ungur – şi să demonstreze că se descurcă cât de cât în limba ungară. Însă, dat fiind că nu locuiesc în Ungaria, nu pot vota la alegerile din această ţară. Paşaportul ungar poate fi obţinut în prezent în numai câteva luni, pe baza unei proceduri rapide, în condiţiile în care anterior procedura dura adesea ani de zile.

Szilagyi a apreciat că dubla cetăţenie este un lucru obişnuit în Uniunea Europeană şi a salutat atitudinea ‘corectă’ a României în această privinţă. România i-a încurajat pe cetăţenii Republicii Moldova să obţină cetăţenie română, chiar dacă R.Moldova nu este stat membru al UE, a remarcat el. Legea a intrat în vigoare de ziua naţională a Ungariei, pe 20 august, având caracter executoriu de la 1 ianuarie 2011.

Cererile pentru obţinerea cetăţeniei rapide pot fi trimise la peste 90 de misiuni diplomatice din afara Ungariei şi la 2.200 de oficii din Ungaria. Comisarul ministerial, Tamas Wetzel, a declarat, la sfârşitul anului trecut, că Ungaria se aşteaptă ca între 250.000 şi 400.000 de cereri să fie depuse de etnicii maghiari numai în primul an de la intrarea în vigoare a legii.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata