Ungaria îi atacă pe toţi europenii

Cu ce argumente vom mai apăra liberatea presei din Cuba sau China când permitem unui membru european o lege atât de aberantă? se întreabă Hermann Tertsch, în editorialul său publicat de ziarul ABC.

Este adevărat că legea presei care tocmai a intrat în vigoare în Ungaria reprezintă tot ceea ce îşi doreşte un naţionalist care se respectă. Pare inspirată din dorinţa de a căuta o practică de omogenizare obedientă şi laudativă. Guvernul de dreapta al lui Viktor Orban a reuşit impunerea în Ungaria a unei legi din care să rezulte o presă amabilă cu puterea.

Suspectând că în ţară sunt încă mulţi ziarişti şi mijloace de informare care luptă pentru independenţa lor şi nu se supun voluntar regimului, s-a elaborat o lege care oferă uneltele pentru a convinge mass-media să se comporte cum trebuie cu puterea, potrivit editorialistului ABC.
Altfel spus, să publice, atunci când guvernul doreşte, editoriale comune; să ştie că viitorul lor editorial depinde de relaţiile bune cu puterea; să accepte că guvernul este cel care are criteriul final asupra binelui comun şi că libertatea lor de expresie se supune acestui bine suprem.

Citeste si:  UE va renunţa la cardurile cu bandă magnetică

Intrarea în vigoare a noii legi a coincis cu venirea Ungariei la preşedinţia semestrială a Uniunii Europene. Europa trebuie să o înţeleagă ca o provocare adusă spiritului şi literei Uniunii. Legea este pur şi simplu intolerabilă pentru un membru al Uniunii Europene.
Este necesar să i se dea cât mai repede de înţeles lui Orban că ori abrogă această lege, ori trebuie să se aşteapte la sancţiuni. Cu ce argumente vom mai susţine libertatea presei în Cuba, China sau Belarus dacă vom permite unui membru această lege aberantă?

Faptul că preşedintele UE, Herman Van Rumpuy, l-a aplaudat zilele trecute pe Orban la Budapesta fără să menţioneze măcar această lege ‘căluş’ arată slăbiciunea acestui personaj. Legea dă frâu liber controlului şi intervenţiei administrative a guvernului asupra mass-media, face posibilă cenzura şi impunerea de amenzi care presupun inclusiv închiderea anumitor medii vizate.

Citeste si:  Statele UE deblochează fondurile cerute de Parlament pentru bugetul european pe 2013

Orban poate să o facă. În 2010 a câştigat detaşat alegerile cu 53 la sută din voturi şi deţine o majoritate de două treimi din Parlament. Deriva naţionalistă a lui Orban a fost spectaculoasă.
Dar nu-i poate amăgi pe cei care i-au urmat paşii din tinereţe ca tânăr lider al Fidesz, liberal şi opozant al comunismului. Orban este suficient de sofisticat şi cult pentru a crede în virtuţile naţiunii monolitice şi să ignore pericolul pe care îl implică această derivă.

Mereu se justifică spunând că frânează calea extremei drepte. Nu are însă logică să frânezi calea unui rău, asumând răul ca obiectiv. Faptul că a studiat mişcarea antitotalitară în timpul comunismului şi liberalismul englez la Oxford, nu l-a vaccinat pe Orban împotriva naţionalismului militant. Ungaria a fost bastionul luptei pentru libertate în momente-cheie ale secolului XX.

Citeste si:  Serviciul spaniol de informaţii cercetează „atacurile” mediatice asupra economiei Spaniei

Când s-a răzvrătit împotriva URSS, în 1956. Şi când a trezit speranţa în întreaga Europa, doborând cortina de fier. Dar a atins şi culmi ale barbariei prin orgia genocidă a Partidului Crucilor cu Săgeţi (Nyilas¬Keresztes Part), formaţiune politică maghiară germanofilă şi antisemită din a cărui ideologie se inspiră partidul Jobbik, legitimizat cu 17 la sută din voturi. Legea presei ungare este inacceptabilă.

Este totuşi un simptom. Dar populismul lui Orban aspiră să se perpetueze. Riscă să pună capăt alternanţei democratice într-un viitor previzibil. Trebuie să împiedicăm ca involuţia să se consolideze. Şi să prolifereze. Prin această lege Budapesta ne atacă pe toţi, conchide ABC.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

close