EUR
4,83 RON
(+0.01%)
USD
4,47 RON
(+0.15%)
GBP
5,48 RON
(+0.12%)
CHF
4,58 RON
(-0%)
BGN
2,47 RON
(-0.08%)
BYN
1,73 RON
(+0.15%)
CAD
3,14 RON
(+0.77%)
RSD
0,04 RON
(-0.02%)
AUD
2,68 RON
(+0.37%)
JPY
0,04 RON
(+0.12%)
CZK
0,17 RON
(+0.42%)
INR
0,06 RON
(+0.37%)

 

Dacian Cioloş rămâne imperturbabil la ameninţările Germaniei şi Franţei: reforma PAC se va implementa

Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, rămâne imperturbabil la ameninţările din partea Germaniei şi Franţei, care au obiecţii la reforma Politicii Agricole Comune (PAC), notează publicaţia germană Der Spiegel.

„Este mereu aceeaşi dramă”, spune unul dintre confidenţii oficialului român. Fermierii au adresat, de asemenea, avertismente teribile privind consecinţele ultimei runde de reforme agricole, spune el, dar odată ce reformele au fost implementate, toată lumea a acceptat. Acum, din nou, lobby¬ul agricultorilor vrea să ne facă să credem că nimic nu este mai bun decât status quo-ul”, a precizat el.

Comisia Europeană doreşte reforma PAC, care consumă aproape jumătate din bugetul UE şi de care beneficiază în primul rând fermele mari din „vechile” state membre. Dar, Germania şi Franţa se opun demersurilor de a schimba sistemul astfel încât să favorizeze fermele mai mici, ecologice. Status quo-ul le convine de minune, relevă publicaţia germană.

Puţine subiecte au declanşat atâtea controverse în cadrul UE ca PAC. Nu este o surpriză, având în vedere că în joc sunt o mulţime de bani, subliniază Der Spiegel. Aproximativ 56 miliarde de euro – aproape jumătate din întregul buget al UE – a mers de la Bruxelles spre agricultura europeană în 2009.
Negocierile asupra reformelor politicii agricole sunt programate să înceapă în primul trimestru din 2011 şi sunt susceptibile să implice tocmeli mai dure decât oricând înainte.

Este deja evident că vor fi mai puţini bani disponibili în total, începând cu 2014, în timp ce Parlamentul European va avea un cuvânt de spus în egală măsură în aceste negocieri, pentru prima dată, datorită punerii în aplicare a Tratatului de la Lisabona. Multe capitale, printre care Berlinul şi Parisul, doresc ca lucrurile să rămână aşa cum sunt. Ambele guverne sunt influenţate de un lobby agricol puternic.

Alţii ar dori mai degrabă eliminarea în întregime a ajutorului de stat. Un lucru este cert: nu a existat un motiv convingător pentru afluxul de subvenţii de la Bruxelles pentru o lungă perioadă de timp. Sistemul nu este doar ineficient şi nedrept, dar are, de asemenea, un impact îndoielnic asupra mediului ambiant, consideră Spiegel.
In prezent, agricultorii din „vechile” state membre ale UE primesc, în medie, de trei ori mai mult în plăţi directe la hectar decât vecinii lor din Europa de Est.

Suma în Franţa este de două ori mai mare ca în Ungaria, în timp ce este de patru ori mai mare în Olanda decât în Slovacia. Liderul pachetului este Grecia, unde fermierii obţin de 10 ori mai mult la hectar decât omologii lor din România. În plus, cu cât o fermă este mai mare cu atât încasează mai multe subvenţii. Comisarul Dacian Cioloş a propus un pachet ambiţios de reforme, relevă publicaţia germană.

Cioloş vrea să redistribuie fonduri de la vechile către noile state membre ale UE, să reducă subvenţiile pentru operaţiuni la scară largă, sprijinind în schimb fermierii activi şi fermele mici şi să coreleze plăţile directe mai strâns de cerinţele de protejare a mediului.
Adversarii lui Cioloş s-au aliniat chiar înainte ca comisarul să-şi fi mediatizat propunerile. Germania şi Franţa au emis o declaraţie comună care argumentează în favoarea „competitivităţii agricole europene” şi împotriva corelării cerinţelor de mediu de subvenţii.

Ambele ţări au insistat de asemenea că ar trebui să nu existe nicio „redistribuire între statele membre.” Berlinul şi Parisul vor „să renunţe la cât mai puţin posibil” din propriile plăţi excepţionale de la Bruxelles, spune un angajat al guvernului care lucrează cu ministrul agriculturii Ilse Aigner, din partidul de centru-dreapta Uniunea Creştin-Socială (CSU). Ministrul ştie că Comisia Europeană nu are şanse prea mari împotriva greutăţii combinate a Franţei şi Germaniei, cei doi cei mai mari contribuabili neţi din UE.

Cioloş nu se lasă însă descurajat. „Nu am făcut aceste sugestii pentru o singură ţară, ci pentru toate cele 27 de state ale UE”, a ripostat el. Oamenii îl subestimează adesea pe politicianul român de 41 de ani, ţine să sublinieze publicaţia germană.
Mulţi au crezut că nu va îndrăzni să înfrunte lobby-ul agricol francez pur şi simplu datorită background-ului său personal. Cioloş şi-a terminat doctoratul la Institutul Naţional Francez pentru Cercetare Agricolă din Montpellier şi este căsătorit cu o franţuzoaică.

Imediat după ce şi-a prezentat planurile, Cioloş s-a aflat în hambarul unei familii olandeze pe nume Groot, în costum negru şi cravată roşie şi dând fân unei vaci. Comisarul a ales în mod deliberat să apară la această fermă, o structură mică organică din Olanda. „Această fermă funcţionează exact în modul în care ne imaginăm viitoarea noastră politică agricolă”, a anunţat el.
Până în prezent, agricultorii pot obţine prime de la Bruxelles chiar dacă şi-au îndeplinit doar standardele minime de protejare a mediului. „E ca şi cum ai plăti şoferii doar pentru că se opresc la culoarea roşie a semaforului”, a spus un strateg de mediu din guvernul german.

Cu toate acestea, guvernul german este încrezător că practicile subvenţionării ca atare fac suficient pentru a proteja mediul înconjurător, subliniind că Germania va implementa o subvenţie standardizată la nivel regional de aproximativ 315 euro la hectar de teren agricol sau de păşune permanentă în 2013. „În special locurile cu păşuni extinse vor beneficia”, spune ministrul agriculturii Aigner. „Rolul de pionierat al Germaniei trebuie să fie recompensat”, precizează ea.

Conservaţioniştii nu sunt de acord. În multe părţi din Europa, spun ei, agricultura a devenit atât de industrializată încât condiţiile pentru fermele de animale sunt cu greu posibile. Ei adaugă că câmpurile sunt supra-fertilizate iar apa potabilă este poluată cu pesticide şi nitraţi.
„Sistemul actual de subvenţii agricole încurajează exploatarea excesivă a naturii”, spune Lutz Ribbe, director al Departamentului de Politici de Mediu, la o fundaţie cunoscută sub numele de European Nature Heritage Fund.

Acest lucru este evident mai ales atunci când vine vorba de cultura porumbului, un tip de agricultură care se dezvoltă rapid, devenit lucrativ datorită cererii de lapte ieftin, carne şi biogaz. Practicile actuale de subvenţionare prejudiciază de asemenea ecosisteme importante din alte părţi ale lumii. Agricultorii europeni, de exemplu, importă soia pe scară mare pentru a o folosi ca hrană pentru animale, în scopul de a satisface cererea mare de carne.

Pădurile tropicale din America de Sud sunt defrişate pentru această producţie de soia. În cazuri extreme, fermierii germani îşi hrănesc animalele cu proteine din soia provenită din zonele defrişate ca parte a unui demers de „stimulare a exporturilor” susţinut de guvern pentru a vinde carne Chinei.
Totuşi, nici ministrul dezvoltării Dirk Niebel de la formaţiunea prietenoasă cu afacerile Partidul Liber Democrat (FDP), nici ministrul mediului Röttgen Norbert de la partidul de centru-dreapta Uniunea Creştin-Democrată (CDU) nu fac presiuni asupra colegei lor de cabinet Ilse Aigner, dând politicienei CSU frâu liber să critice sugestiile Comisiei Europene.

„Nu va fi de ajutor mediului nostru dacă singurul lucru care va înflori în cele din urma va fi birocraţia”, spune ea. Germania s-a opus de asemenea puternic sugestiei de a pune capac subvenţiilor pentru structurile agricole mari. Acest lucru afectează în primul rând întreprinderile est-germane, cum ar fi Osterhuber Agrar GmbH, care primeşte 4 milioane de euro subvenţii anuale) şi Gut Wanzleben Klein (2,6 milioane).

Aigner vrea ca aceste plăţi consistente să rămână în vigoare. „Fiecare hectar este acelaşi – a declarat o sursă din cadrul Ministerului -, şi nu vom accepta o ghilotină pentru companiile mari”. Dacă ce e mai rău se va produce, spun ei, vor lăsa pur şi simplu ca reforma să eşueze. „În cele din urmă noi suntem cei care stabilim ce este acceptabil şi ce nu este”, a mai spus sursa.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata