Cine avea maşină străină înainte de 1990

– În România comunistă au circulat nu doar autovehicule importate din fostele ţări socialiste sau produse la fabrica de la Piteşti, ci şi maşini care se aduceau pe bani grei din ţările occidentale. Lipseau, în schimb, service-urile dedicate şi piesele de schimb, scrie România Liberă

Până în 1968, când s-a început producţia de automobile româneşti sub licenţă Renault, statul român a efectuat importuri de maşini în special din ţările socialiste (URSS, Germania Democrată, Cehia), dar şi din Occident (Franţa şi Italia). În plus, cei care aveau rude în străinătate, angajaţii români care lucrau temporar în diverse ţări, dar şi cei cu dare de mână aduceau periodic diverse mărci de maşini dintre care nu lipseau Mercedes, Opel, Ford, Porsche, Audi etc.

Autoturismele provenite din alte ţări decât cele socialiste, deşi erau mai puţine, nu lipseau din peisaj. Problema era însă cea a procurării lor, a pieselor de schimb care nu se puteau cumpăra decât din târguri sau dacă aveai un cont în valută, dar şi a service-urilor dedicate. „Pentru modelele rare, piese se obţineau dacă aveai valută, prin Ciclop (din Bulevardul Magheru, în Bucureşti). Tot aici se puteau repara şi alte mărci decât cele comercializate oficial pe piaţă.

Chiar dacă aveai cont în valută, sau rude în străinătate, înainte de a aduce autoturismul în ţară, mai aveai nevoie şi de o aprobare de la Comitetul Central al PCR. După ce o obţinei, te duceai la Ministerul de Finanţe, plăteai taxa vamală şi o înmatriculai.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.