Partida „Fiat” de abia acum începe

Examinat dintr-o perspectivă pe termen lung, referendumul salariaţilor uzinei Fiat Mirafiori, din 13 şi 14 ianuarie, organizat în scopul susţinerii noului plan de relansare prezentat de conducerea Fiat şi deja semnat de partenerii sociali, reprezintă recunoaşterea de către lucrători a schimbărilor radicale din modurile de producţie, cauzate de globalizare, comentează un editorial publicat de La Stampa.

Piaţa globală îi pune pe lucrătorii Mirafiori în concurenţă directă şi fără protecţie cu lucrătorii din Shanghai, Coreea de Sud, Brazilia, iar pe lideri în concurenţă directă – în materie de cotaţii la Bursă şi informatii financiare – cu cei ai altor sedii ale industriei de automobile la nivel mondial. Au fost eliminate în mare măsură legăturile strânse prin care statele „îşi protejau” marile întreprinderi şi influenţau, adesea hotărâtor, deciziile acestora. Supravieţuiesc fabricile capabile să producă la un cost mai mic, în materie de calitate şi cantitate, şi companiile care fac cel mai mare profit.

Cuceririle muncitorilor, la fel ca, anterior, profiturile relativ stabile ale acţionarilor, obţinute într-un regim de concurenţă controlată şi limitată, trebuie redefinite. Lumea creşte fără Europa şi ideea de a impune altora modelul european de producţie sau drepturile dobândite este o fantezie exagerată, se arată în editorial. Referendumul a reprezentat momentul de recunoaştere a acestei situaţii noi: lucrătorii de la Mirafiori au fost de acord în general să se implice în această provocare globală, deşi cu ezitări.

Mirafiori este o uzină relativ „veche” şi perspectiva de a învăţa să lucreze diferit, în ture mai grele, eventual sâmbătă noaptea, este mult mai puţin acceptabilă pentru cei care se află cu câţiva ani înainte de pensionare decât pentru cei care sunt la începutul activităţii. În plus, au un interes mai mare în continuarea activităţii angajaţii al căror vot favorabil a fost decisiv pentru rezultatul referendumului. Aceştia, după ce „au investiť’ în propria instruire trebuie să recupereze costul acestei investiţii.

Pentru a folosi o metaforă din fotbal, Mirafiori a acceptat, fără tragere de inima, provocarea campionatelor mondiale, dar acest lucru nu garantează intrarea în finală. „Da” spus la referendum este prin urmare o condiţie necesară pentru a continua „jocul” în economia globală, pentru a evita ca Italia să iasă din alt sector important, dar, din păcate, nu este o condiţie suficientă, nici la nivel de întreprindere, nici la nivel de zonă Torino şi nici la nivel naţional pentru a obţine o creştere stabilă şi sigură.

În ceea ce priveşte compania, potrivit interviului acordat de Sergio Marchionne, directorul executiv al Fiat, pentru „Automotive News”, Fiat-Chrysler ar avea nevoie de o altă achiziţie majoră, pe care Marchionne a încercat-o în zadar cu Opel, pentru a realiza „masa critică” necesară pentru a înfrunta viitorul. Fiat-Chrysler va trebui nu numai să realizeze la Mirafiori investiţiile pe care s-a angajat să le facă, dar şi să continue o strategie de acorduri şi achiziţii la nivel mondial.

În ceea ce priveşte zona Torino, se acordă un răgaz de câţiva ani pentru regândirea viitorului economic fără traumele care ar fi rezultat dintr-o închidere sau o redimensionare ulterioară a uzinei Mirafiori. Viitorul primar al Torino, indiferent cine va fi el, nu va avea numai sarcina dificilă de a gestiona o zonă urbană care se confruntă cu o schimbare crucială ci şi problema orientării acestei zone spre o structură de producţie mai diversificată, în care industria auto va rămâne de importanţă capitală, dar nu atât pentru a absorbi o parte predominantă din forţa de muncă.

În 2006-2007, cea mai recentă etapă de creştere a economiei italiene, 20-30% din creşterea totală s-a datorat „efectului Fiat”. Italia nu poate rămâne indiferentă la ceea ce face întreprinderea ei cea mai mare, chiar dacă, în climatul de globalizare nu mai este capabilă să influenţeze politicile corporatiste. Mai presus de toate, trebuie să-şi reconsidere strategia industrială, care, după greşelile care au dus la slăbirea serioasă a poziţiei în electronică, chimie şi farmaceutică ar trebui să se concentreze acum nu doar pe automobile.
„Câştigătorii” referendumului de la Mirafiori nu au, prin urmare, o victorie autentică pentru care să toasteze, dar nici învinşii nu trebuie să dispere: ambii se află în faţa unei situaţii complexe, în mare parte inedită, conchide editorialul.

Loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.