EUR
4,84 RON
(+0.1%)
USD
4,31 RON
(+0.33%)
GBP
5,42 RON
(+0.27%)
CHF
4,48 RON
(+0.52%)
BGN
2,47 RON
(+0.11%)
BYN
1,80 RON
(+0.31%)
CAD
3,19 RON
(+0.42%)
RSD
0,04 RON
(+0.09%)
AUD
2,98 RON
(-0.17%)
JPY
0,04 RON
(+0.65%)
CZK
0,18 RON
(-0.05%)
INR
0,06 RON
(+0.74%)

Rusia ameninţă cu amplasarea de rachete nucleare ofensive la graniţa cu NATO

Preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, a atenţionat Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) că Moscova va amplasa ‘o grupare de rachete nucleare ofensive’ la graniţa cu Occidentul, în cazul în care Alianţa va renunţa la ideea creării unui sistem antirachetă comun.

Această declaraţie extrem de dură a preşedintelui rus, făcută după întrevederea acestuia cu reprezentantul Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, a fost dictată de faptul că în cadrul Alianţei discuţiile referitoare la viitoarele contururi ale sistemului antirachetă european nu evoluează în direcţia pe care ar dori-o Moscova, notează cotidianul rus Kommersant.
‘Cu acest lucru nu este de glumit. Aşteptăm de la partenerii noştri din cadrul NATO un răspuns direct şi univoc referitor la locul pe care îl atribuie Rusiei’, a declarat ferm Medvedev.

‘In orice caz, fie împreună cu NATO, fie separat de această organizaţie, Rusia va găsi un răspuns demn la actuala problemă’, a atenţionat Medvedev, fără a ezita să precizeze despre ce răspuns este vorba. Potrivit liderului rus, dacă nu se va ajunge la o înţelegere cu Alianţa, ‘pe viitor se vor lua o serie de decizii neplăcute, care se referă la amplasarea unei grupări de rachete nucleare ofensive’.
Să ameninţe Occidentul cu o nouă escaladare a ‘cursei înarmărilor’ preşedintele şi premierul rus începuseră încă în noiembrie anul trecut, la scurt timp după finalizarea cu succes a summitului NATO de la Lisabona, aminteşte Kommersant.

Despre posibilitatea întăririi potenţialului de rachetă al Rusiei la graniţele sale occidentale Medvedev a vorbit inclusiv în discursul său ţinut în faţa Adunării Federale. La acea dată, retorica vehementă a lui Medvedev era menită să nu-i lase pe europeni să uite de ideea creării unui sistem antirachetă paneuropean (EvroPRO) şi să accelereze procedurile de aprobare a acesteia. La două luni de la acel discurs, Moscova a constatat că iniţiativa rusă nu se bucură deocamdată de mare sprijin în cadrul NATO.

După cum a raportat Rogozin, ideea privind înfiinţarea unui EvroPRO are în NATO şi adepţi, şi adversari, însă chiar şi asemenea susţinători ai cooperării cu Rusia precum secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, îşi imaginează EvroPRO într-un mod cu totul diferit de cum o face Moscova.
‘Viziunea noastră: două sisteme independente, însă în coordonare’, a declarat săptămâna aceasta Rasmussen.

Rusia, însă, respinge în mod categoric o asemenea abordare. ‘Nu ne convine crearea a două sisteme separate. De fapt, ar trebui să fie un singur sistem, integrat tehnic’, a subliniat Rogozin. Potrivit lui Rogozin, Moscova se pronunţă pentru sistemul ‘cheii duble’, în care ambele părţi pot lua decizii privind doborârea de rachete, precum şi pentru aceea ca Rusiei să îi revină un anumit sector de răspundere.

‘Crearea a două sisteme nu mai este EvroPRO. Acest lucru va duce la ţinerea în frâu a potenţialului nostru strategic, iar noi nu putem admite aceasta, deoarece armele nucleare constituie garanţia suveranităţii noastre’, a subliniat Rogozin. În principiu, Moscova mai are timp să-şi promoveze punctul de vedere. Potrivit lui Rogozin, deocamdată dezbaterea are loc pe două scene independente: în cadrul Alianţei însăşi şi în cadrul Consiliului NATO-Rusia (CNR).

‘Apoi, va trebui să luăm împreună decizia finală: fie va fi creat un sistem (antirachetă) comun, fie NATO îşi va dezvolta sistemul antirachetă fără să ţină cont de poziţia Rusiei, ceea ce va face răspunsul nostru inevitabiľ, a declarat reprezentantul Rusiei la NATO. În aceste condiţii, Rusia a decis să-şi intensifice semnificativ procesul de negocieri.
Astăzi, la Moscova se va desfăşura reuniunea subgrupului CNR pentru sistemul antirachetă, la care NATO va fi reprezentată de adjunctul ministrului american al apărării, Alexander Vershbow, iar Rusia – de adjunctul şefului Statului Major, generalul Valeri Gherasimov.

După aceasta, la 26 şi 27 ianuarie, proiectul EvroPRO va fi discutat la Bruxelles, în cadrul CNR, unde delegaţia rusă va fi condusă de şeful Statului Major al Federaţiei Ruse, Nikolai Makarov.
Potrivit unei surse de informaţie a Kommersant din cadrul Ministerului de Externe al Rusei, o atitudine de optimism îi conferă Moscovei nu doar spiritul resetării din relaţiile pe care Rusia le are cu SUA şi NATO, ci şi lipsa unei unităţi în cadrul Alianţei în ceea ce priveşte propunerile alternative celor ruseşti, în primul rând cele americane formulate de Washington în 2009.

‘Însă, nu este deloc o certitudine că poziţia NATO va fi elaborată în totalitate în jurul propunerilor ruseşti. Compromisurile sunt inevitabile’, declară pentru Kommersant un diplomat al NATO. În ce mod şi prin intermediul căror resurse Moscova îşi va formula replica în cazul în care nu se va ajunge, totuşi, la un acord cu NATO, nu este precizat deocamdată de înalţii funcţionari ruşi.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata