EUR
4,81 RON
(-0.21%)
USD
4,43 RON
(-0.18%)
GBP
5,73 RON
(+0.09%)
CHF
4,53 RON
(-0.28%)
BGN
2,45 RON
(+0.06%)
BYN
1,99 RON
(+0.41%)
CAD
3,34 RON
(+0.14%)
RSD
0,04 RON
(-0.25%)
AUD
2,93 RON
(-0.03%)
JPY
0,04 RON
(-0.92%)
CZK
0,19 RON
(+0.45%)
INR
0,06 RON
(+0.12%)

 

De ce atacă teroriştii pe aeroporturi

Atentatul de pe aeroportul Domodedovo din Moscova, care s-a soldat cu moartea a 35 de oameni şi rănirea altor 152, nu a fost primul de acest fel în Rusia. Atacatorii kamikaze au reuşit să învingă măsurile de securitate în 2004 şi să doboare două avioane, provocând moartea a 88 de persoane.

În ciuda măsurilor extraordinare adoptate, teroriştii rămân obsedaţi de atacarea liniilor aeriene, relatează CNN într-un amplu comentariu. Confruntaţi cu măsurile sporite de securitate, teroriştii renunţă la atacarea avioanelor. În schimb atacă aeroporturile, cum au făcut luni în Rusia. Atacurile asupra aeroporturilor le garantează teroriştilor atenţia mass-media internaţionale pe care o vizează.
De asemenea, creează o alarmă la nivel local. Cel mai probabil, ruşii se tem acum că o nouă celulă operaţională teroristă este în libertate la Moscova, în timp ce, la nivel internaţional, turiştii şi oamenii de afaceri îşi reevaluează planurile de călătorie.

Atacurile teroriste nu sunt un fenomen nou. Prima deturnare a unui avion de către terorişti a avut loc în 1968, iar primul atentat cu bombă asupra unui avion comercial s-a produs în 1970. În 1972, 3 membri ai grupării japoneze Armata Roşie, în cadrul unei alianţe cu Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei (OEP), au aruncat grenade şi au tras cu mitraliere asupra pasagerilor sosiţi pe aeroportul Lod din Tel Aviv, provocând moartea a 26 de persoane şi rănirea altor 78, majoritatea pelerini portoricani veniţi în pelerinaj în ţara sfântă.

Nu numai masacrul a atras atunci atenţia presei de pretutindeni. Oamenii s-au întrebat mai ales cum a fost posibil ca japonezii să vină în Israel pentru a ucide portoricani în numele palestinienilor, notează CNN. 40 de ani de atacuri teroriste au atras măsuri extraordinare de securitate. Acestea au avut un oarecare succes sau cel puţin au acţionat ca un factor de descurajare.
Însă, aşa cum s-a văzut din tentativa eşuată din 2009 de a arunca în aer un avion care se deplasa între Amsterdam şi Detroit şi din cele din 2010 de a sabota curse aeriene de marfă, unii terorişti reuşesc să introducă la bord dispozitive explozive.

Ei au fost însă determinaţi de măsurile de securitate să construiască dispozitive mai discrete, cu cantităţi de explozibili şi mecanisme de declanşare mai mici. Aceste dispozitive nu au funcţionat şi probabil nu ar fi doborât un avion dacă ar fi explodat în timpul zborului. În plus, informaţiile mai bune ale serviciilor speciale au dus la îndepărtarea teroriştilor de avioane.
Numărul tentativelor teroriştilor de a deturna sau de a arunca în aer avioane a scăzut de la una pe lună în anii ’70, la una la un an sau doi după atentatele de la 11 septembrie 2001.

Atacul de luni a fost cel mai grav de la atacul de pe aeroportul Lod, numit în prezent aeroportul internaţional Ben Gurion, din urmă cu 39 de ani. În 1975, o bombă a explodat în zona de ridicare a bagajelor de pe aeroportul LaGuardia din New York, provocând moartea a 14 persoane şi rănirea altor 70. În 1983, un atentat terorist cu bombă a provocat moartea a 5 persoane şi rănirea altor 56 în zona de check-in a aeroportului Orly din Paris. De asemenea, în 1985, teroriştii i-au atacat pe pasagerii din aeroporturile din Roma şi Viena, provocând moartea a 13 oameni şi rănirea altor 113.

În 1999, agenţii vamali de la frontiera americano-canadiană au arestat un terorist, după ce au descoperit în portbagajul maşinii sale o bombă de mari dimensiuni, pe care intenţiona să o detoneze pe aeroportul internaţional din Los Angeles. Dacă ar fi reuşit, explozia ar fi fost devastatoare.
Întrebarea care se pune este inevitabilă, notează CNN. Este nevoie de mai multă securitate în zona de check-in, la terminalele de sosiri sau în alte zone uşor accesibile din aeroporturi? Răspunsul este că aceste locuri publice sunt costisitor de apărat şi nu pot fi total inaccesibile pentru eventuale atacuri cu bombe.

Chiar dacă un terorist hotărât este descurajat de un nou filtru de securitate la intrarea în aeroport, el nu va renunţa la terorism. Pur şi simplu va merge câţiva kilometri mai departe şi îşi va detona dispozitivul într-o gară de tren, într-un mall, un restaurant foarte frecventat sau un loc aglomerat precum Times Square din New York, locuri vizate de terorişti în trecut.
Costul pentru protejarea suplimentară a locurilor publice este la fel de semnificativ ca şi perturbările pe care aceasta le-ar produce, cu puţine beneficii pentru securitate, apreciază CNN.

Unele aeroporturi efectuează verificări aleatorii la intrarea pentru autovehicule pentru a-i descuraja pe terorişti să vină cu bombe în portbagaje. De asemenea, poliţişti şi soldaţi patrulează în locurile publice ale aeroporturilor pentru a supraveghea zona şi pentru a putea răspunde prompt în cazul deschiderii focului. Moscova va spori cu siguranţă măsurile de securitate pe aeroportul Domodevo şi probabil la fel se va întâmpla şi pe alte mari aeroporturi din lume.

Asta ar putea duce la salvarea mai multor vieţi pe aeroporturi, dar adăugarea unui nou ‘strať de securitate nu va asigura o siguranţă sporită în locurile publice în general. Noile măsuri de securitate nu vor face decât să disloce riscul şi vor creşte costul călătoriei aeriene, scrie CNN.
Pasagerii îngrijoraţi ar trebui să ţină minte că există circa două miliarde de pasageri care se îmbarcă sau coboară din avioane anual şi aproape 20 de miliarde care au efectuat călătorii aeriene de la 11 septembrie 2001 şi până în prezent. Statistic, circa una la 130 de milioane de persoane au murit din cauza teroriştilor în avioane sau pe aeroporturi. Prin urmare, conchide CNN, riscurile sunt totuşi reduse, deşi orice bilanţ al terorismului reprezintă o tragedie.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata