EUR
4,83 RON
(+0.01%)
USD
4,47 RON
(+0.15%)
GBP
5,48 RON
(+0.12%)
CHF
4,58 RON
(+0.01%)
BGN
2,47 RON
(-0.08%)
BYN
1,73 RON
(+0.15%)
CAD
3,14 RON
(+0.77%)
RSD
0,04 RON
(-0.02%)
AUD
2,68 RON
(+0.37%)
JPY
0,04 RON
(+0.12%)
CZK
0,17 RON
(+0.42%)
INR
0,06 RON
(+0.37%)

 

România, deficitară în privinţa exploataţiilor agricole medii

România deţine la ora actuală un număr mic de exploataţii care dau cea mai mare durabilitate sectorului agricol, respectiv ferme situate între 20 şi 500 de hectare, a declarat luni (7 februarie 2011) ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără.

„Aproape 40% din exploataţiile agricole din România sunt între 1 şi 5 ha, iar 10-15 procente sunt de peste 1.000 de ha. Sunt multe ferme, din categoria celor mici, mult sub cele de subzistenţă, aş zice ferme de hobby, şi ferme de peste 1.000 de hectare. Între acestea se găseşte un gol.
Avem un nivel scăzut pe partea de exploataţii care dau cea mai mare durabilitate sectorului agricol – fermele de la 20 – 50 hectare, 100 şi chiar până la 500 de hectare”, a precizat Valeriu Tabără, îngtr-un seminar privind comasarea terenurilor agricole.

Acesta a subliniat că ţinta MADR prin concentrarea de suprafeţe este de a reface acest interval deficitar de ferme agricole. „Ţinta noastră este ca prin concentrarea de suprafeţe, fie prin concesiune, arendare sau prin vânzare, să refacem acest interval de ferme agricole care să meargă de la 20 până la 400-500 de hectare în sistemul agricol”, a explicat ministrul.
Potrivit acestuia, legea 18 nu a fost numai o lege de de restituire ci şi una de reforma agrară pentru reconstituire de proprietate, deşi nu a ţinut seama de faptul că „proprietatea trebuia să se regăsească şi în funcţionalitate economică”.

„O proprietate care nu funcţionează economic şi nu aduce venituri proprietarului îi crează numai probleme celui care deţine pământul. Cazul îl întâlnim azi, unde avem exploataţii agricole mici şi cu o dispersie foarte mare a suprafeţelor, respectiv exploataţii de 2-3 ha, dar dispersate pe 20-30 de parcele.
În judeţul Maramureş avem un caz unde o exploataţie de 3 ha este împărţită în peste 34 de locaţii. Practic, este imposibil ca o astfel de exploataţie să fie organizată şi funcţional”, a explicat şeful de la Agricultură.

MADR intenţionează să refacă aceste structuri agricole prin gruparea terenurilor în suprafeţe mai mari deorece de acest lucru depinde şi înzestarea tehnică. ”Încercăm să găsim modalităţile prin care să creăm aceste exploataţii agricole cu mărime mai mare şi funcţionalitate economică mai bună. În primul rând trebuie să acordăm facilităţi la arendare, să stimulăm arendarea pe termen lung, dar şi să găsim o facilitate în piaţa funciară.

Din păcate, când am avut legea funcţionalităţii pământului în 1993, am exclus din interiorul ei câteva prevederi care ar fi putut duce ca din vânzarea de terenuri să se poată forma aceste exploataţii agricole. Excluderea dreptului de preemţiune în piaţa funciară a creat un haos. Niciodată vânzarea nu s-a făcut cu scopul formării unor terenuri mai mari sau reformării de exploataţii agricole rentabile prin mărirea solei respective cu terenul vecin”, a spus Valeriu Tabără.

Acesta consideră că penalitatea anunţată pentru cei care nu lucrează terenul şi ”care sunt foarte mulţi în România” trebuie legată cu două măsuri, respectiv cu stimularea arendei pe termen lung şi cu reformularea pieţei funciare prin reintroducerea dreptului de preemţiune condiţionată.
”Prin aceste măsuri înţelegem că persoana care arendează să nu se trezească cu terenul vândut de către proprietar, iar în acelaşi timp prin reformularea pieţei fuinciare, o ferma mică să nu se poată vinde pe bucăţi.

De asemenea, dacă vom putea da drumul la un sistem de creditare şi să determinăm băncile să constituie terenurile ca şi garanţii, piata funciară din România ar putea duce spre formarea acestor exploataţii agricole rentabile”, a adăugat oficialul MADR.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) organizează luni, în colaborare cu Primăria localităţii Remetea, judeţul Harghita, un seminar pentru prezentarea proiectului pilot de regrupare a proprietăţilor şi dezvoltare a infrastructurii pe baza practicii din Elveţia.

La seminar mai sunt prezenţi secretarul de stat pentru Dezvoltare Rurală, Tánczos Barna, Theo Maissen, membru al Parlamentului elveţian, Laczkó-Albert Elemér, primarul comunei Remetea, şi Franz Bernhard, manager de proiect.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata