Turkmenistan: de la „Epoca de Aur” la „Renaştere”

Turkmenistanul face bilanţul celor 4 ani de preşedinţie a lui Gurbangulî Berdâmuhamedov. În acest răstimp, ţara a trecut paşnic de la ‘Epoca de Aur’ la cea a ‘Renaşterii’. În opinia experţilor internaţionali, liderul turkmen a reuşit să facă lucrul cel mai important: să scoată ţara din izolare, să desfăşoare reforme sociale şi să o transforme într-un centru energetic mondial.

Primele alegeri alternative din Turkmenistan au avut loc la 11 februarie 2007, când din şase candidaţi învingător al ieşit Berdâmuhamedov, întrunind 86 la sută din voturi, aminteşte cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta. Noul preşedinte promisese atunci să rămână fidel preceptelor succesorului său, însă, după cum a demonstrat timpul, el şi-a ales propriul drum, proclamând începutul unei noi epoci, pe care a caracterizat-o drept ‘epocă a Renaşterii şi noilor transformări’.

În primul rând, păturilor vulnerabile ale populaţiei le-au fost majorate pensiile şi ajutoarele sociale, în şcoli a fost implementat învăţământul mediu obligatoriu, au fost reanimate ştiinţa şi cultura. Treptat, se desăşoară reforme în domeniul economiei, al agriculturii şi armatei. Au avut loc alegeri parlamentare, la care au fost prezenţi în premieră observatori internaţionali, subliniază cotidianul rus.
Potrivit Nezavisimaia Gazeta, mai există şi alte semne ale ‘noilor vremuri’: numele de Turkmenbaşi – ‘liderul tuturor popoarelor’ – nu mai este astăzi atributul principal al ţării, iar portrete ale lui Berdâmuhamedov au început să existe mai puţine pe stradă.

Citeste si:  Spania adoptă reforme pentru stimularea creşterii economiei

Conform sondajului realizat anul trecut de Gallup, Turkmenistanul se numără printre primele 20 ‘cele mai fericite ţări din lume’. Turkmenii ajung să plătească pentru benzină doar după ce îşi epuizează cota oferită gratis de stat: 120 de litri pe lună. De asemenea, simbolic este costul serviciilor comunale: doar 50 de dolari pe an, pentru un apartament cu 2 camere. Locuitorii Turkmenistanului nu se mai simt închişi în spatele unei cortine de fier şi pot călători în alte ţări.
‘După decesul fostului lider Saparmurat Niazov, în Turkmenistan a avut loc trecerea la un regim oligarhic şi implementarea unei democraţii cosmetizate’, afirmă analistul Şohrat Kadârov.

Citeste si:  Iubitorii de soare să fie precauţi, bronzatul poate crea dependenţă

‘Există elemente obiective şi subiective care au devenit o piedică insurmontabilă în drumul reformelor reale din această ţară. Totuşi, chiar şi schimbările înregistrate deja arată că, în cei 4 ani după Niazov, Turkmenistanul s-a transformat dintr-o ţară ‘exotică’ în una la fel ca toate ţările din fosta URSS, cu plusurile şi minusurile acestora. Turkmenii au început să o ducă nu mai rău sau poate chiar mai bine ca în alte ţări din Comunitatea Statelor Independente (CSI). În ceea ce priveşte democraţia, aceasta nu există în Turkmenistan’, este de părere analistul.

Evoluţia ulterioară a Turkmenistanului va depinde în mare măsură de procesele externe, în condiţiile în care ţara joacă un rol-cheie în proiectele energetice şi geopolitice ale Occidentului şi Orientului. Atuurile Aşhabadului sunt petrolul şi gazul, ieşirile spre Iran şi Afganistan, partea sa din Marea Caspică, precizează cotidianul rus.
Uniunea Europeană vrea să obţină acces la rezervele energetice ale Turkmenistanului, estimate de compania britanică Gaffney, Cline&Associates la 21 trilioane de metri cubi de gaz.

Citeste si:  The accord has stabilized Romania's financial system (IMF)

De altfel, UE a obţinut deja sprijinul Aşhabadului în vederea livrărilor de gaz spre gazoductul european Nabucco, însă pentru aceasta mai este necesar ca o parte din gazoduct să treacă din Turkmenistan până în Azerbaidjan, prin Marea Caspică. Acest lucru ar trebui să fie rezolvat de UE, consideră Aşhabadul, mai ales că Turkmenistanul construieşte deja cu forţe proprii gazoductul ‘Est-Vest’, ce va uni zăcămintele turkmene de gaz cu Marea Caspică.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata