PRIMA MISIUNE ROMÂNEASCĂ PE „MARTE”. Povestea celor şase români şi a robotului Grivei care au uimit NASA

–  După NASA şi ESA a venit rândul Agenţiei Spaţiale Române să simuleze o expediţie pe Marte. Izolată în deşertul din Platoul Colorado, echipa românească a trăit două săptămâni ca şi cum s-ar fi aflat pe Planeta Roşie, scrie Gândul

Au făcut duş o dată la trei zile pentru că apa e preţioasă, au mâncat prafuri şi hrană deshidratată, au purtat costume de astronaut şi au făcut cercetări ca să afle dacă există cumva noi forme de viaţă.

Singurele diferenţe între noi şi un echipaj real au fost valoarea diferită a gravitaţiei şi faptul că ne-am dus acolo cu un SUV în loc de o rachetă„, spune astronomul Haritina Mogoşanu, secundul primei misiuni româneşti de simulare a unui zbor pe Planeta Roşie. Timp de două săptămâni, între 14 şi 29 ianuarie, ea şi cei cinci colegi ai ei s-au comportat ca şi cum s-ar afla pe Marte.

Citeste si:  Corlăţean: România a devenit primul partener economic al Republicii Moldova, înaintea Federaţiei Ruse

Misiunea cercetătorilor Agenţiei Spaţiale Române a fost denumită RoMars2011 şi a coincis cu aderarea României la convenţia Agenţiei Spaţiale Europene (ESA). Acest lucru înseamnă că oamenii de ştiinţă români pot participa la programele derulate de ESA, având acces deplin şi la cercetările şi tehnologiile utilizate de agenţia interguvernamentală europeană.

Cele 15 zile de simulare a vieţii pe Marte au avut ca scop popularizarea misiunilor spaţiale în rândul românilor. Pe parte ştiinţifică, cercetătorii au avut ocazia să înveţe cum se utilizează, în teren, tehnologia dezvoltată pentru exploatarea Plantei Roşii.

Citeste si:  NASA amână lansarea navetei Discovery ca s-o mai repare

„Făceam duş la trei zile, pentru că apa este limitată. Apoi cineva pregătea micul dejun. Eu am făcut omletă dintr-un praf galben care era într-o cutie de carton. Turnam peste el apă fierbinte, aşteptam două minute şi era gata. Mai aveam legume deshidratate, carne şi cremă de ciocolată”, spune Iulia Jivănescu, geologul misiunii. După masă, inginerii făceau rondul, ca să vadă dacă generatoarele funcţionează şi ATV-urile sunt pregătite pentru misiuni.

„La ieşirea din habitat, ne îmbrăcam în costume de astronaut, apoi treceam printr-o cameră de depresurizare, ca să nu ducem afară bacterii pământene. La fel făceam şi când ne întorceam din deşert„, spune biologul Beatrice Gilea, care are la activ, împreună cu geologul Iulia Jivănescu, cele mai multe ieşiri pe „Planeta Roşie”. Mergeau împreună în misiuni pentru a cerceta rocile, pentru a măsura pH-ul solului şi pentru a lua mostre de sol cu scopul de a vedea dacă există sau nu microorganisme.

Citeste si:  Rusia a mărit preţul călătoriilor în spaţiu pentru astronauţii americani
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata