Dezvoltarea agroecologiei: bună pentru protejarea planetei şi hrana oamenilor

Dezvoltarea agroecologiei, metodă bazată pe regenerarea solurilor fără folosirea de îngrăşăminte chimice, poate duce la îmbunătăţirea randamentelor în cele mai sărace regiuni, arată un raport al ONU, relatează AFP.

‘Ştiinţa spune în prezent că metodele agroecologice sunt mai bune decât folosirea îngrăşămintelor chimice pentru creşterea producţiei agricole în regiunile marcate de foamete’, afirmă Olivier De Schutter, raportor special al ONU pentru dreptul la alimentaţie şi autor al raportului.
‘Proiectele agroecologice au arătat până acum o creştere medie a randamentelor de 80% în 57 de ţări în curs de dezvoltare şi o creştere medie de 116% pentru toate proiectele africane’, a afirmat acesta.

Raportul prezentat marţi de Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului, la Geneva, sugerează că micii agricultori din unele regiuni ale lumii şi-ar putea dubla producţia în următorii zece ani dacă ar folosi o asemenea metodă.
Schimbările climatice, precum şi creşterea preţului petrolului au generat în ultimii ani tensiuni legate de preţurile mondiale ale alimentelor care au bătut un nou record în februarie, potrivit indicelui preţurilor al Organizaţiei ONU pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), publicat la începutul lui martie.

Perspectiva unei planete care va număra 9 miliarde de locuitori până în 2050 pune problema accesului la alimentaţie, care este din ce în ce mai arzătoare. ‘Nu suntem în situaţia în care numai agricultura în sine poate duce la creşterea producţiei. Trebuie limitat impactul asupra ecosistemelor… şi mărite veniturile agricultorilor’, consideră De Schutter. ‘Agroecologia poate avea un rol central în realizarea acestui obiectiv’, spune acesta în raport.
‘Principiile de bază ale agroecologiei cuprind reciclarea nutrienţilor şi a energiei în cadrul exploataţiei şi mai puţin introducerea acestora din afară; integrarea culturilor şi a animalelor; diversificarea speciilor şi a resurselor genetice din ecosistemul agricol în timp şi în spaţiu’, explică De Schutter.

Experimentate puţin aproape în întreaga lume, aceste practici oferă randamente mai bune reducând sărăcia şi oferind locuri de muncă în mediul rural. În Malawi, de exemplu, guvernul a lansat un program de stimulare a agricultorilor să planteze pe câmpurile lor arbori care fixează azotul în vederea asigurării unei creşteri susţinute a producţiei de porumb. Potrivit lui De Schutter, ‘ca urmare a aplicării unor asemenea practici, randamentele au crescut deja de la 1t/ha la 2- 3t/ha’.

Agroecologia permite şi o mai bună adaptare la schimbarea climatică, terenurile suportând mai bine fenomenele de secetă sau inundaţiile. Agroecologia, care pare într-o primă etapă recomandabilă pentru ţările în curs de dezvoltare, câştigă teren şi în ţările dezvoltate precum SUA, Germania şi Franţa, precizează autorul.
La nivel global, totuşi, metoda ‘este încă insuficient susţinută de politici publice ambiţioase şi va depăşi rareori stadiul experimental’, afirmă cu regret Olivier de Schutter, care îndeamnă statele să facă mai mult loc agroecologiei în strategiile lor de dezvoltare.

Loading...
loading...
Citește și
Loading...
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.