Cercetările din chimie în lupta contra cancerului au evoluat mult, spune prof. univ. Cristian Silvestru

Profesorul universitar dr. Cristian Silvestru de la Facultatea de Chimie şi Inginerie Chimică a Universităţii Babeş-Bolyai, membru corespondent al Academiei Române, a declarat că în ultimele două decenii, chimia a cunoscut o diversificare deosebită.

„Orice referire la o realizare majoră într-un domeniu al chimiei este în detrimentul unui alt domeniu al acesteia”, spune universitarul clujean, precizând că în ştiinţa materialelor sunt, în fiecare zi, rezultate notabile datorate cercetărilor din chimie.
În cadrul evenimentelor care se vor desfăşura în întreaga lume în anul 2011 – Anul Internaţional al Chimiei – instituţia clujeană de învăţământ superior organizează multiple activităţi de promovare a chimiei în societate.

Preşedintele Academiei Române, acad. Ionel Haiduc, a deschis, vineri, la Cluj-Napoca, suita de manifestări pe care Universitatea ”Babeş-Bolyai” (UBB) o dedică Anului Internaţional al Chimiei.
”O disciplină modernă, la graniţa dintre chimia anorganică şi cea organică, este chimia organometalică, denumită şi „cea de-a treia chimie”, pe care a introdus-o la Cluj-Napoca, prin cercetări de talie mondială, academicianul Ionel Haiduc. Este vorba de studiul compuşilor care au o legătură directă metal-carbon.

În 1973, studiile de chimie organometalică ale cercetătorilor Ernst Fischer şi Geoffrey Wilkinson au fost răsplătite cu Premiul Nobel. Chimia organometalică a avut realizări remarcabile, începând de la cataliză – fenomen fizico-chimic în care viteza de reacţie a compuşilor se modifică în prezenţa unor substanţe numite catalizatori”, spune Silvestru.
Potrivit acestuia, în ultimii ani, chimia a mers în 3 direcţii cu rezultate deosebite – nanotehnologii, biologie şi mediu, el menţionând că au evoluat şi cercetările din domeniul chimiei în lupta împotriva cancerului.

”Paşii făcuţi sunt considerabili. Dar sunt foarte multe tipuri de cancer. Iar un medicament este pentru un anumit tip de cancer. De pildă, în urmă cu 40 de ani, a fost descoperit cisplatinul, care se cunoştea, de fapt, de 150 de ani. Cercetările mai recente au dovedit că cisplatinul are efect în terapia cancerului.
Compusul lui de bază, cisdioclorura platina, reuşeşte o vindecare în 80% din cazurile de cancer testicular, ovarian şi mamar. Trebuie spus că şi celule canceroase, ca şi viruşii, se adaptează cu medicamentele.

Academicianul Ionel Haiduc sublinia că natura este un chimist formidabil. Când vom şti cel puţin 1% din ce ştia natura, vom fi extraordinari”, a arătat prof. Silvestru.
În ceea ce priveşte poluarea atmosferică, fenomen tot mai îngrijorător în ultimii ani, universitarul clujean spune că de fapt, factorul uman poluează, nu chimia.
”Poluarea este consecinţa activităţilor social-economice ale omului.

Vedem, zilnic, că materialele plastice au poluat masiv mediul din cauza omului care le împrăştie, iresponsabil, peste tot. Omul face răul, el eludează măsurile de protecţie a mediului, nu chimia. De pildă, în loc să-şi facă o instalaţie de purificare a apei reziduale, omul socoteşte să este mai uşor să deverse apa impură, toxică, într-un râu, chiar dacă acest gest poate duce la decimarea peştilor.

Este o diferenţă mare între răul pe care îl face chimia şi răul pe care îl face omul, tot mai agresiv cu natura”, a spus Cristian Silvestru. Pe de altă parte, el a adăugat că ar fi ideal dacă în România s-ar face agricultura ecologică, pentru ca produsele consumate de oameni să fie lipsite de E-urile extrem de nocive pentru organism. ”Ideal ar fi să facem noi, în România, agricultură ecologică.
S-ar elimina, astfel, importurile de produse tratate chimic. Fiecare om trebuie să pună în balanţă ceea ce este bun şi ceea ce este rău pentru sănătatea şi viaţa lui. Fiecare dintre noi poate elimina ceea ce este rău.

Eu, de pildă, am fost fumător şi am renunţat. A fost opţiunea mea să fumez şi să mă las de fumat. Şi cu medicamentele este la fel. Vindecă de ceva, dar pot avea şi efecte adverse. Cisplatinul pe care l-am menţionat anterior în tratamentul cancerului are efecte adverse asupra rinichilor. Chimiştii au studiat cum se poate contracara acest efect negativ.

Dacă nimeni nu ar cumpăra tomatele păstrate intacte, timp de şase luni, prin tratare chimică, ele nu ar mai fi importate. Este la fel şi cu organismele modificate genetic (OMG), cultivate ca urmare a nevoii de hrană pentru populaţia în creştere de pe glob. Nu se mai produce destul pentru necesarul de hrană al populaţiei.
Este şi un alt aspect: deşi se poate cultiva mai mult, productivitatea poate fi sub aşteptări. În general, OMG-urile au avut cerere în ţările puţin dezvoltate. În cele dezvoltate, orientarea este net spre bio”, a menţionat prof. Ceistian Silvestru.

Loading...

Citește și
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.