Centrala nucleară de la Cernavodă a fost proiectată să reziste la cutremure de peste 8 grade pe scara Richter

Centrală nucleară de la Cernavodă a fost proiectată să reziste la cutremure de o magnitudine de peste 8 grade pe scara Richter, deşi studiile de specialitate atestă faptul că în România nu există riscul producerii unui cutremur cu o magnitutidune atât de mare că a celui produs în Japonia, potrivit informaţiilor furnizate de Societatea Naţională Nuclearelectrica, operatorul Centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă.

„În România nu există riscul producerii unui cutremur cu o magnitutidune atât de mare că a celui produs în Japonia, magnitudinea maximă la noi fiind între 7 şi 7,5 grade pe Richter. Centrală nucleară de la Cernavodă a fost proiectată să reziste la cutremure cu o acceleraţie terestră de 0,2 G, intensitatea maximă de apariţie a unui cutremur major luată în calcul pentru proiect pentru zona Cernavodă este de unul la 1000 de ani, adică 10 -3, care corespunde aproximativ la gradul 8 pe scară Richter”, menţionează operatorul, subliniind că alegerea amplasamentului centralei de la Cernavodă a avut la bază studii complexe privind riscul seismic.

Citeste si:  Alexandra Dulgheru a câştigat turneul ITF de la Contrexeville

Potrivit sursei citate, în cazul în care are loc un seism, centrala se opreşte în condiţii de securitate nucleară, respectiv asigură oprirea reactorului, răcirea zonei active şi monitorizarea parametrilor de securitate nucleară.
Pentru oprirea în siguranţă a reactorului şi îndepărtarea căldurii reziduale în situaţii de urgenţă în urma unor evenimente seismice extreme Centrală Nucleară de la Cernavodă care utilizează tehnologie CANDU 6 are prevăzute două grupe de sisteme speciale care sunt proiectate pe principii de acţionare diferite amplasate în locaţii distincte având surse de acţionare independente, conform sursei citate.

Grupa de sisteme nr 1 opreşte reactorul prin căderea liberă a unor bare metalice, iar răcirea se efectuează utilizând circuitul secundar prin alimentarea generatoarelor de abur cu apa din circuitul secundar. În cazul unor pierderi masive de agent primar există un sistem special SRAZA (Sistemul de Răcire la Avarie a Zonei Active) care injectează în trepte apa în zonă activă a reactorului, o colectează la subsolul clădirii reactorului şi o răceşte printr-un sistem independent de răcire.

Citeste si:  Deputaţii spanioli aprobă prelungirea duratei de viaţă a centralelor nucleare

De asemenea, grupa de sisteme nr 2 opreşte reactorul prin injecţia de nitrat de gadoliniu sub acţiunea aerului comprimat, răcirea efectuându-se tot că şi la prima grupă, iar în cazul unor pierderi masive de agent primar existe un sistem special SRAZA (Sistemul de Răcire la Avarie a Zonei Active) care injectează în trepte apa în zonă activă a reactorului, o colectează la subsolul clădirii reactorului şi o răceşte printr-un sistem independent de răcire.

Comanda acestor sisteme se face din Cameră de Comandă Principală, iar dacă această este avariată de efectele unui seism există o a două Cameră de Comandă calificată seismic, menţionează operatorul centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă. Alimentarea cu energie electrică a pompelor necesare pentru răcire în ambele cazuri se face dintr-un grup electrogen de un megawat cu sursă cu rezervă 100% calificat la grad maxim seismic.

Pe lângă sistemele de oprire rapidă, centrala este prevăzută cu încă două sisteme speciale de securitate, respectiv cu sistemul de răcire la avarie a zonei active şi sistemul anvelopei.
Sistemul de răcire la avarie a zonei active are rolul de a asigura răcirea reactorului în cazul în care în circuitul primar de răcire are loc o pierdere a agentului de răcire. Sistemul anvelopei compus din anvelopă de protecţie realizată din beton precomprimat, cu o grosime de aproximativ un metru care împiedică scurgerea în atmosferă a produselor radioactive în cazul unei avarii.

Citeste si:  “Ce dac-o să fie la Roşia Montană un pic mai multă cianură?”

Tehnologia CANDU are un mare avantaj faţă de celelalte tehnologii deoarece cantitatea de energie potenţială înmagazinată în reactor este cu mult mai mică decât a celorlalte tipuri de reactoare răcite cu apa uşoară şi are mari rezerve de apa de răcire în vasul reactorului (200 tone apa grea), iar în chesonul reactorului, care înconjoară vasul reactorului, se află aproximativ 500 tone apă, care poate să asigure o răcire confortabilă până la restaurarea răcirii normale, în caz că aceasta se pierde.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata