La Conferinţa de la Berlin privind Arctica, Germania vrea acces neîngrădit la regiune

Ministrul german de externe, Guido Westerwelle, găzduieşte la Berlin, o conferinţă internaţională privind Arctica, unde subiectul-cheie va fi viitoarea cercetare polară. Experţii lui Westerwelle fac presiuni pentru un acord care să fie în beneficiul tuturor oamenilor de ştiinţă, nu doar al celor din Germania, scrie publicaţia germană Der Spiegel.

În contextul în care gheaţa arctică se topeşte, Germania vrea să se asigure că oamenii săi de ştiinţă au acces neîngrădit la regiune. Ei au fost obstrucţionaţi de Rusia, iar alte state arctice ezită să coopereze. Berlinul are însă aţintiţi ochii şi spre marea „pradă” de la Polul Nord: resursele naturale şi rutele maritime, potrivit publicaţiei menţionate.

Ceea ce se întâmplă în Arctica în următoarele decenii este problema tuturor. Extremul Nord are un impact decisiv asupra climei întregii planete. Temperaturile din regiune sunt în creştere, la rate mai mari decât în oricare alte părţi ale lumii, fenomen care afectează atât oamenii cât şi mediul. Datele oamenilor de ştiinţă germani sunt necesare de urgenţă pentru a înţelege aceste schimbări.

Totuşi, accesul liber pentru oamenii de ştiinţă nu este singurul interes al Germaniei în Arctica. De la peşte la resursele naturale şi până la căile de transport maritim, regiunea prezintă un mare interes pentru Berlin, potrivit unor oficiali din Ministerul de Externe.
Diplomaţii sunt îngrijoraţi de faptul că cele cinci ţări riverane Arcticii – Rusia, Canada, SUA, Norvegia şi Danemarca – intenţionează să-şi împartă între ele oceanul atunci când gheaţa se va topi. Ei susţin că există riscul ca Arctica să fie complet naţionalizată, oferind acces la fundul mării.

Citeste si:  Rusia continuă să-şi retragă trupe de la frontiera ucraineană

Ţările riverane Arcticii au înaintat deja pretenţii teritoriale în acest sens ONU. Cu toate acestea, Germania doreşte să se asigure că regiunea rămâne „patrimoniu comun al umanităţii”, spun oficialii Ministerului de Externe de la Berlin. Pe de altă parte, cele cinci ţări riverane Arcticii cred că Germania nu ar trebui să se amestece în afacerile lor.
„Nimeni altele decât statele de coastă ar trebui să fie preocupate de problema pretenţiilor teritoriale în Arctica”, a declarat Rolf Einar Fife, expert şef în drept internaţional la Ministerului norvegian de Externe.

Pentru danezi, solidaritatea UE se termină la Cercul Arctic. Ţări precum Germania sunt binevenite doar ca „oaspeţi”, spun strategi danezi din domeniul polar.
Politicianul rus Artur Şilingarov, care este un vorbitor-cheie la conferinţa lui Westerwelle de la Berlin, a amplasat steagul rusesc pe fundul Arcticii în 2007, folosind un submarin echipat cu un braţ robotic.
Ministerul german de Externe nu se lasă însă descurajat. Germania respectă jurisdicţia directă a ţărilor riverane Arcticii, precum şi legislaţia maritimă, spun oficialii de la Berlin, dar ei mai susţin şi că Germaniei şi altor ţări ar trebui să li se acorde un cuvânt de spus în ceea ce se întâmplă în regiune.

Citeste si:  Germania aprobă reducerea taxelor pentru a stimula creşterea economică

Resursele naturale care vor deveni mult mai accesibile atunci când gheaţa arctică se va topi sunt de o importanţă crucială pentru o ţară high-tech. Un argument similar este valabil şi pentru posibilitatea de a transporta mărfuri germane spre Asia prin Pasajul de Nord-Vest şi pe Ruta Mării Nordului în largul coastelor ruse. Germania vrea ca cele cinci ţări riverane Arcticii să recunoască faptul că şi alte ţări au un interes în folosirea Arcticii.

Din acest motiv, un reprezentant al Chinei, care urmăreşte interese similare cu cele ale Germaniei, a fost de asemenea invitat la Conferinţa de la Berlin. Experţii sunt însă sceptici cu privire la şansele de a determina ţările arctice să îşi schimbe poziţia. Rüdiger Wolfrum, un expert în drept internaţional şi totodată judecător la Tribunalul Internaţional pentru Dreptul Marii de la Hamburg, priveşte tendinţa cu îngrijorare.

Citeste si:  Facebook adaugă o funcţie video la aplicaţia sa Instagram

„Dacă această situaţie va continua, fundul mării, cu câteva mici excepţii, va fi în mare parte naţionalizat”, avertizează el. Dacă acest lucru nu poate fi împiedicat, Wolfrum crede că perspectivele nu sunt bune pentru oamenii de ştiinţă germani specializaţi în domeniul polar şi pentru expediţia lor aeropurtată.
În calitate de şef al Institutului Alfred Wegener pentru cercetări marine şi polare din Germania, Karin Lochte a avut întotdeauna un avion sofisticat la dispoziţie, „Polar 5”, dotat cu echipamente de măsurare high-tech şi capabil de performanţe chiar în cele mai geroase condiţii.

Segmente mari din regiunea arctică sunt inaccesibile piloţilor polari ai lui Lochte. „Până în prezent nu am primit aprobarea pentru zonele maritime din apropierea coastei siberiene”, spune Lochte. Rusia a menţionat preocupări militare drept motiv pentru a nu acorda autorizaţia solicitată.
Între timp, Lochte netezeşte calea pentru construirea unei nou spărgător de gheaţă, Polarstern II, şi a cheltuit 8 milioane de euro (11 milioane dolari), pe o aeronavă nouă, Polar 6.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

close