EUR
4,83 RON
(-0.05%)
USD
4,47 RON
(-0.07%)
GBP
5,50 RON
(-0.28%)
CHF
4,58 RON
(-0.01%)
BGN
2,47 RON
(+0.21%)
BYN
1,74 RON
(-0.58%)
CAD
3,17 RON
(-0.65%)
RSD
0,04 RON
(-0%)
AUD
2,72 RON
(-1.52%)
JPY
0,04 RON
(+0.49%)
CZK
0,18 RON
(-0.99%)
INR
0,06 RON
(+1.12%)

 

Datoria statelor din Asia de Est creşte cu 250 mil. dolari dacă yenul creşte cu 1%

O apreciere cu 1% a yenului duce la creşterea cu 250 de milioane dolari a serviciului datoriei în statele Asiei de Est, unde datoria pe termen lung este denominată în yeni japonezi, afirmă Banca Mondială (BM), în raportul Securing the Present, Shaping the Future, dat luni publicităţii la Singapore.

‘Un sfert din datoria pe termen lung a ţărilor din Asia de Est este denominată în yeni, începând de la 8% pentru datoria Chinei, până la 60% în Thailanda. Ca atare, o apreciere de 1% a yenului japonez atrage o creştere a datoriei publice a ţărilor din Asia de Est cu 250 de milioane dolari’, afirmă BM. Un efect al cutremurului şi valului tsunami care s-au abătut asupra Japoniei va fi diminuarea comerţul exterior.

‘După cutremurul de la Kobe, într-un an importurile şi-au revenit complet, iar exporturile au recuperat până la 85% din nivelul dinaintea seismului’, precizează BM.
Autorii raportului subliniază că regiunea este predispusă efectelor calamităţilor naturale, având în vedere că 70% dintre dezastrele naturale din lume au afectat regiunea Asiei de Est.
În 2010, China a devenit a treia mare economie mondială, realizând 9,5% din PIB-ul global. ‘Creşterea economică a Chinei s-a bazat pe sectorul industrial şi pe investiţii, ceea ce a avut atât efecte pozitive, cât şi negative.

Conform analizei BM, această orientare a dus la adâncirea diferenţei între creşterea productivităţii şi creşterea salariilor, ponderea celor din urmă în PIB reducându-se. În 2010, producţia a crescut în şapte ţări din Asia de Est cu 7%. În China, creşterea rapidă şi rata ridicată a inflaţiei prezintă un risc sporit pentru regiunea Asiei de Est. PIB-ul pe cap de locuitor este în China o zecime faţă de cel al Japoniei, PIB-ul exprimat ca putere de cumpărare este o zecime din cel al Japoniei şi 1/14 din cel al SUA.

Conform sursei citate, China este cel mai mare producător mondial de valoare adăugată, urmat de SUA. De asemenea, din 2009, China este cel mai mare producător mondial de oţel. Din 2010, când a depăşit SUA, China este cel mai mare consumator de energie din lume, iar cu zece ani în urmă, consumul de energie al Chinei echivala cu o jumătate din cel al Statelor Unite.
De asemenea, China are cea mai mare capacitate de producţie de energie eoliană instalată. După SUA, China atrage cele mai multe investiţii străine, respectiv 100 de miliarde USD în 2010.

În intervalul 2000 – 2010, investiţiile în China au crescut de la 35,1% din PIB la 48,6%, dar economisirea la nivel naţional a crescut de la 36,8% la 54,2% din PIB, ceea ce făcut ca excedentul de cont curent să ajungă la 330 de miliarde USD în 2010. Rezervele valutare au ajuns la 2,85 trilioane USD în 2010.
Până în 2030, economia Chinei va continua să crească, dar într-un ritm mai moderat, respectiv de 6,8% în perioada 2016-2020 şi 5,1% în 2026-2030. Ponderea Chinei în economia mondială va ajunge la 17% în 2030, când va realiza 25% din PIB-ul mondial. PIB-ul pe cap de locuitor va creşte la 5000 USD în 2020.

Aproape 51 de milioane de oameni au depăşit pragul sărăciei în Asia de Est şi Pacific în 2010, ceea ce a redus sărăcia în regiune la 27% din populaţie, faţă de 30% în 2009. Pe măsură ce cresc salariile muncitorilor chinezi, experţii BM prevăd o relocare a unor industrii în alte ţări din zonă, deşi acest proces va fi unul de durată.
Reducerea sărăciei în regiune a fost însoţită de accentuarea inegalităţilor. Coeficientul Gini, care măsoară inegalitatea în societate, s-a ridicat la 48,2% în China, 45% în Filippine, 40% în Thailanda.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata