Legea zilierilor vine în completarea Codului Muncii

Proiectul de lege privind reglementarea raporturilor de muncă ale zilierilor vin în completarea prevederilor Codului Muncii, astfel încât numărul de contracte de muncă de pe piaţă să se majoreze cât mai mult, a afirmat miercuri (23 martie 2011) Nicolae Ivăşchescu, secretar de stat în Ministerul Muncii.

„Facem o lege nouă pentru zilieri, dând posibilitate angajatorului să-i angajeze legal pe cei care lucrează cu ziua. Legea este benefică pentru lucrători, care au siguranţa că-şi vor primi banii la sfârşitul zilei de muncă. Pe de altă parte, angajatorul nu plăteşte nicio taxă, există doar impozitul pe venit de 16%”, a spus Nicolae Ivăşchescu.
Potrivit secretarului de stat din Ministerul Muncii, noua lege vine în sprijinul angajatorilor din agricultură şi se referă doar la munca necalificată din pomicultură, piscicultură, zootehnie, dar şi la activităţi culturale.

Propunerea legislativă a Ministerului Muncii se află în dezbaterea Parlamentului şi ar urma ca la începutul lunii iunie să intre în vigoare. Miercuri, secretarul de stat Nicolae Ivăşchescu a participat la un seminar privind piaţa muncii şi perspectivele pentru sectorul de resurse umane în 2011. Cu acest prilej, Nicolae Ivăşchescu a trecut în revistă principalele modificări ale Codului Muncii, care ar urma să intre în vigoare luna următoare.

Citeste si:  Agricultura încetineşte. Se scumpeşte mâncarea?

Ivăşchescu s-a referit, în cadrul seminarului, şi la Legea uceniciei, care urmăreşte tot o sporire a numărului de persoane angajate. Prin proiectul de lege se are în vedere eliminarea obligativităţii angajatorului de a fi autorizat în vederea angajării de ucenici, permiţându-se totodată ca orice maistru să-l instruiască pe ucenic. Se preconizează şi eliminarea obligativităţii angajatorului de a asigura cazare şi trei mese pe zi, când ucenicul este din altă localitate.

În plus, angajatorul care încadrează în muncă în baza unui contract de ucenicie va primi lunar de la stat o sumă egală cu 60% din salariul minim brut pe economie. Actuala legislaţie prevede 50%.
Principalele modificări ale Codului Muncii se referă la mărirea perioadei de probă de la 60 la 90 de zile şi la 120 de zile- pentru funcţiile de conducere. De asemenea, s-a prevăzut ca încheierea contractelor de muncă pe durată determinată să se poată face pentru trei ani (în loc de doi ani) şi cu posibilitatea prelungirii de două ori, dar nu depăşind cinci ani în total.

Citeste si:  FMI cere blocarea prin veto a legii de majorare a salariilor

O altă modificare se referă la delegarea personalului, de exemplu din firmele de construcţii care au lucrări în alte localităţi. În aceste cazuri, perioada permisă de codul muncii este de cel mult 60 de zile şi nu poate fi prelungită decât cu acordul angajatului.
Potrivit secretarului de stat Ivăşchescu, pentru angajat este important faptul că „începe lucrul cu contractul individul de lucru în mână, cu fişa postului şi cunoscând exact performanţele aşteptate”.

Pe lângă facilităţile create ca angajarea să se facă mai uşor şi accentul pus pe profesionalism, angajatorul stabilind încă de la început şi cu exactitate criteriile de evaluare, noul Cod al muncii înăspreşte sancţiunile pentru munca la negru. Amenzile sunt de la 10.000 la 20.000 de lei pentru o persoană găsită la lucru fără forme legale, iar dacă inspectorii de muncă identifică mai mult de cinci persoane poate fi o amendă penală sau închisoare de la 1 la 5 ani. Sancţiunile sunt valabile, potrivit legii, atât pentru angajator cât şi pentru persoana găsită că lucrează la negru.

Citeste si:  Preşedintele Traian Băsescu anunţă că a promulgat legea micii reforme
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

close