Enel îşi rescrie strategia: revine la cărbune

0 6

Odată cu eliminarea de către guvernul italian a folosirii energiei nucleare, pentru a evita un referendum pe care l-ar fi pierdut cu siguranţă, administratorul delegat al companiei Enel, Fulvio Conti, lucrează la reconfigurarea strategiei colosului electric în perspectiva unui viitor nenuclear.

În acest viitor există doar un singur mare protagonist, cărbunele: costă puţin şi aduce câştiguri mari, se arată într-o analiză a revistei italiene L’Espresso.

Cererea mondială de cărbune este în creştere, alimentată de China şi India, dar şi de Germania şi Japonia şi se prevede că va creşte cu 53% pâna în 2030. Producţia mondială a fost în 2010 de 6,5 miliarde de tone (peste 8%), iar preţul merge în sus. Rămâne de necontestat pe primul loc printre resursele energetice: 39% din energia lumii este produsă prin arderea cărbunelui, înaintea gazului şi uraniului.

Cum poate fi susţinută însă creşterea sa ca alternativă la energia nucleară, având în vedere că argumentul în favoarea acesteia din urmă era tocmai faptul de a fi „curată”? Totodată, energia nucleară a avut o misiune: de a stabiliza producţia pe o sursă ieftină şi continuă.

Pentru a obţine acelaşi rezultat, singurul plan B este de a creşte mult hulitul cărbune. „Centralele care asigură Enel cel mai mare profit sunt cele alimentate în acest mod”, a declarat Davide Tabarelli, preşedinte al Nomisma Energia. Este vorba de centrala din Brindisi şi cea de la Civitavecchia.

Gata de a intra în joc este şi o a treia, cea mai importantă: trei unităţi de 660 de megawati putere în delta Padului, deja autorizate de Ministerul Mediului. Este vorba de operaţiunea Porto Tolle, cea mai mare conversie a vechii centrale pe bază de combustibil lichid, care va deveni una de vârf pentru alimentarea întregii Padanii.

O operaţiune impresionantă, cu o investiţie de 2 miliarde de euro, 2.000 de angajaţi pe şantier şi şase ani până la finalizare. Pentru a alimenta centrala, încărcătura va ajunge cu vaporul iar apoi va fi transportată până la centrală cu barje spre deltă.

Deşi traseul este complex, riscul de poluare a mediului, în acest stadiu, este limitat. Există însă alt risc: poluarea aerului ce va rezulta din arderea cărbunelui. Ce se va întâmpla în acest caz cu obiectivele de reducere a emisiilor de CO2 pe care Italia, la fel ca toate ţările europene, s-a angajat să le îndeplinească până în 2020?

Centralele de la Porto Tolle şi Civitavecchia au adoptat o tehnologie numită cărbune curat. Costul producerii de energie din cărbune, inclusiv dreptul de a emite CO2, este competitiv comparativ cu toate celelalte surse.

Cu toate acestea, într-un viitor nu prea îndepărtat parametrii folosiţi astăzi pentru a evalua cărbunele ar putea creşte. S-a calculat că dacă Germania va închide definitiv instalaţiile sale nucleare şi le va înlocui cu cărbune şi gaze, ar trebui să cumpere 8 milioane de drepturi de CO2 în plus pe piaţă (fiecare cotă corespunde unei tone de gaz care modifică clima).

Costul este cu 138 milioane de euro mai mult pentru producătorii de energie electrică. O achiziţie similară pe piaţa cotelor va creşte şi mai mult preţurile. În decembrie, acestea au sărit deja de la 15 euro tona la 17 euro tona după catastrofa din Japonia, şi au atins 20 de euro, după decizia Angelei Merkel de a închide şapte reactoare nulcleare.

În joc este echilibrul delicat dintre obiectivele naţionale de combatere a încălzirii globale decise de guverne şi interesele de afaceri ale producătorilor de energie, bugetele şi profiturile lor. Regândirea domeniului nuclear global riscă să creeze confuzie. Este un efect paradoxal. A renunţa la construirea de centrale nucleare în Italia nu este pentru Enel un sacrificiu mare, dar lucrurile stau diferit în cazul centralelor pe care le are în Spania şi Slovacia, care contribuie cu un miliard la marja sa operativă iar închiderea lor i-ar aduce prejudicii.

Creşterea folosirii cărbunelui este o mare oportunitate, cu condiţia să nu se renunţe la lupta împotriva schimbărilor climatice şi de a înţelege cu claritate că reducerea emisiilor de CO2, în aceste vremuri, nu mai este o prioritate. Adio spus energiei nucleare ar putea avea acest efect neplăcut, conchide analiza.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata